Click Stiri

Presiunea asupra scenei politice din România a atins cote maxime în doar câteva zile. Câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale – 24 noiembrie 2025 – Călin Georgescu se pregătea să o confrunte pe Elena Lasconi în turul al doilea. Validarea rezultatelor a avut loc după renumărarea voturilor și după decizia Curții Constituționale a României, iar documente ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au fost declasificate în data de 4 decembrie 2024.

Normalitatea avea să fie spulberată, efectiv, în data de 6 decembrie 2024, când alegerile au fost invalidate de Curtea Constituțională, decizie care a șocat și a generat numeroase întrebări și controverse.

Gândul prezintă, cronologic, evenimentele petrecute în zilele după primul tur al alegerilor prezidențiale, culminând cu anularea scrutinului. S-a trecut un an de atunci, iar o analiză a trecutului apropiat al României ne duce în data de 5 decembrie, cu o zi înainte de anulare.

Călin Georgescu, câștigător în primul tur și „ținta” principală a acuzațiilor

• 25 noiembrie. Rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale provoacă un impact major în România și internațional. Georgescu și Lasconi sunt declarați câștigători, iar Marcel Ciolacu își încheie mandatul de lider al PSD. Klaus Iohannis declară că alegerile s-au desfășurat fără ingerințe.
• 26 noiembrie. Război diplomatic între câștigătorii surpriză ai primului tur. Lasconi intenționează o alianță pro-NATO și pro-UE în conflict cu „admiratorul lui Putin”, Georgescu reacționează: „Se cere poporului român să intre în conflictul din Ucraina”.
• 27 noiembrie. Controversele privind „TikTok” se intensifică. Președintele Iohannis, susținând că nu a primit informații de la serviciile secrete despre promovarea online a lui Georgescu, convocă surprinzător CSAT. AEP face publice sumele cheltuite de candidați în campanie, iar doi concurenți contestă rezultatul primului tur la CCR.
• 28 noiembrie. Curtea Constituțională dispune renumărarea voturilor, CSAT vorbește despre „atacuri cibernetice” care ar fi influențat scrutinul, STS neagă, iar AEP sesizează procurorii referitor la campania lui Georgescu.
• 29 noiembrie. Românii se pregătesc pentru „alegerile parlamentare”. CCR amână validarea rezultatelor, iar Marcel Ciolacu anunță că se retrage din cursa pentru Palatul Cotroceni dacă alegerile prezidențiale sunt repetate.
• 30 noiembrie. Zi de tranziție, în timp ce alegerile parlamentare se apropie. AEP anunță finalizarea campaniei electorale, CAB decide excluderea observatorilor independenți din renumărarea voturilor, iar Elena Lasconi îl ironizează pe Iohannis.
• 1 decembrie. Ziua înaintea furtunii. Cu ocazia Zilei Naționale, cetățenii au votat pentru parlamentare. PSD obține cele mai multe mandate, în timp ce AUR devansează PNL și USR. Se menține nesoluționată problema „renumărării voturilor” din primul tur.
• 2 decembrie. „Suveraniștii” sărbătoresc, Curtea Constituțională validează primul tur al alegerilor. Călin Georgescu și Elena Lasconi devin, oficial, finaliști pentru turul al doilea.
• 3 decembrie. Se începe numărătoarea inversă după decizia CCR de validare, în timp ce secția de vot începe pregătirile pentru turul al doilea și așteaptă desecretizarea documentelor CSAT.
• 4 decembrie. În urma declasificării documentelor CSAT, toate stuporile sunt îndreptate către Georgescu. Informații de la SRI, SIE și MAI despre o campanie controversată pe TikTok, inclusiv implicarea Rusiei. Declarația Ambasadei SUA în România completează scenariul.

5 decembrie 2024. Antony Blinken: „Susținută de Rusia și bine finanțată, încercare de influențare a alegerilor prezidențiale din România”

În cadrul unui summit al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat că „autoritățile din România au dezvăluit existența unui efort larg și finanțat din Federația Rusă” menit să „influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale” din țară.

„Anul acesta, OSCE a observat peste zece scrutinuri, inclusiv recentele alegeri din Statele Unite, oferind evaluări recunoscute ca fiind cele mai precise pentru alegeri libere și corecte.

În Moldova, OSCE a declarat că scrutinul a fost bine administrat, în ciuda interferențelor rusești, iar autoritățile române au identificat un efort rusesc – de amploare și cu sprijin financiar – pentru a influența recentul scrutin prezidențial, contrar standardelor OSCE.

Între timp, în Georgia, observatorii au semnalat raporturi alarmante privind intimidarea alegătorilor și încercările guvernamentale de a favoriza anumite partide”, a declarat Antony Blinken.

Antony Blinken

5 decembrie 2024. MAE: „Interferență străină pentru destabilizarea alegerilor din România”

În aceeași zi, 5 decembrie 2024, Ministerul de Externe al României confirmă că rapoartele declasificate ale CSAT evidențiază o „interferență externă” în procesul electoral, cu scopul de a „submina” angajamentul României față de Uniunea Europeană și NATO.

Potrivit MAE, rapoartele apărate de CSAT dezvăluie o „interferență externă fără precedent”, vizând în mod direct scrutinul prezidențial din România.

„Autoritățile române au decis să declasifice și să公開eze rapoartele care conțin informații relevante despre operațiuni externe malițioase, inclusiv finanțare ilegală, amplificarea artificială a campaniilor digitale și atacuri cibernetice la scară largă, toate vizând procesul electoral din România”, a transmis MAE.

De asemenea, MAE a menționat că a informat aliații despre aceste „intervenții externe” și că se vor implementa toate măsurile pentru protejarea democrației, securității naționale și suveranității țării.

„Autoritățile din România cercetează această tentativă de influență externă, fiind în desfășurare. În plus, am notificat partenerii despre această încercare de intervenție și vom aplica măsurile necesare pentru protejarea democrației, securității și suveranității”, a adăugat MAE. (mai multe detalii AICI)

Luminița Odobescu, fost ministru de Externe al României între iunie 2023 – decembrie 2024

5 decembrie 2024. Demonstranți în Piața Universității „România speră”

Reprezentanți ai artelor, muzicieni și activiști au protestat în stradă, în București, pentru a evidenția importanța alegerilor corecte și a viitorului democratic al României. Turul al doilea al alegerilor președintelui – programat pentru 8 decembrie – urma să opună candidatul Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Mitingul „România speră” – anti-Georgescu și pro-UE – s-a desfășurat în Piața Universității, între orele 20:00 și 23:00. În eveniment au participat personalități precum Oana Pellea, Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, Ana Blandiana, Marius Manole, Dan Teodorescu și Trupa Taxi, precum și Andreea Marin.

„Astăzi, mai mult ca oricând, este vital să ne menținem unitatea, să iubim țara dincolo de dezamăgiri și să votăm pentru ca România să continue pe drumul progresului, al integrității și al respectului pentru drepturile fiecărui cetățean, fie că se află pe teritoriul național sau în diaspora”, au transmis Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoare „Dăruiește Viață”, actual vicepremier al României.

Fotografie – RADOR

Participanții au afișat drapele ale României și ale Uniunii Europene, scandând „Jos comunismul!”, „Libertate” și „Europa”. La eveniment au luat parte persoane publice, activiști și susținători ai menținerii apartenenței la Uniunea Europeană și NATO.

Nu mai era mult timp până când Curtea Constituțională urma să decidă anularea alegerilor.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ministerul Mediului neagă că ar fi avut cunoștință despre riscurile opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat pericolele invocate astăzi”
• Conducătorii României, dușmani ai țării? Cum au devenit președintele și premierul adversarii principali ai națiunii. Cine mai investește într-o țară „coruptă” și „inapabilă financiar”?
• Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre criza apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au acces la apă și securitatea energetică a României este în pericol
• Anca Alexandrescu: „Sunt pregătită pentru a fi primar general. Îmi doresc ca împreună cu primarii de sector să realizăm proiecte pentru București”
• Victor Ponta susține că Diana Buzoianu este responsabilă pentru criza apei: „Administrarea apei nepotabile înseamnă o infracțiune”