Analiza sustenabilității datoriei publice în UE
Evaluarea stabilităţii financiare a statelor membre UE a evoluat, trecând de la concentrarea pe deficitul bugetar structural la o analiză a sustenabilităţii datoriei. Această schimbare reflectă o abordare mai complexă şi mai precisă a riscurilor financiare pe termen lung ale statelor europene. Cuantificarea, monitorizarea şi comunicarea sustenabilităţii datoriei sunt mai clare, oferind o imagine mai consistentă a stării finanţelor publice decât indicatorii bazate pe deficitul structural.
Analiza sustenabilităţii datoriei guvernamentale ia în considerare direct riscurile de finanţare şi reacţiile pieţelor financiare pe termen mediu şi lung. În comparaţie cu deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza sustenabilităţii datoriei utilizează date mai precise şi transparente, inclusiv riscuri probabile, oferind o evaluare completă a sănătăţii finanţelor publice. Aceasta este similară cu abordarea unui medic care evaluează sănătatea generală a pacientului, inclusiv riscurile viitoare, şi propune un plan de tratament adaptat fiecărui pacient, în loc de un tratament standard pentru toţi.
Scopul acestei analize este de a analiza pondere datoriei guvernamentale în PIB la nivelul țărilor UE, indicatorii de sustenabilitate a datoriei pe termen scurt, mediu şi lung, conform metodologiei UE, cu evaluări ale riscului asociat. În final, sunt propuse soluţii pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii datoriei guvernamentale a României.
1. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB la nivelul Uniunii Europene
Datele oficiale din aprilie 2025 arată ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în 2024 pentru Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franţa (113%), Belgia (104,7%) şi Spania (101,8%). Ponderile cele mai mici se observă în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%), Bulgaria (24,1%) şi Estonia (23,6%).
România înregistrează o pondere a datoriei brute în PIB de 54,8%, fiind printre cele mai mici din UE27, sub media de 81% la nivelul UE27 și respectând criteriul de convergență nominală prevăzut în Tratatul de la Maastricht (<60% din PIB).
Comparând ponderile din 2024 cu cele din 2019, se observă un impact semnificativ al pandemiei (2021 comparativ cu 2019) – mai ales în Spania, Franța, Grecia şi România – dar şi al războiului din Ucraina (2024 comparativ cu 2021). Există o corelaţie între țările care au implementat stimulente economice semnificative în timpul pandemiei şi ponderea datoriei lor, dar şi între ţările învecinate războiului din Ucraina şi o creştere a nivelului de îndatorare, cauzată de creşterea costurilor de finanţare. Instabilitatea politică din România a contribuit, de asemenea, la evoluţia ponderii datoriei. Aceste observații sunt validate şi de dinamica cheltuielilor cu dobânzile în PIB (2024 comparativ cu 2021) – unde se remarcă creşteri importante în ţări apropiate de conflict.
În majoritatea țărilor UE, revenirea post-pandemie, inflația mare au contracarat parțial tendința de creştere a datoriei, dar deficitele bugetare mari au contribuit şi ele la sporirea datoriei în PIB. Pe termen mediu, incertitudinea globală, măsuri protecționiste, vor continua să influențeze sustenabilitatea datoriei. Implementarea masurilor de consolidare fiscală, incluse în Planurile Naționale Bugetare Structurale, ar trebui să aducă o ameliorare.
2. Analiza indicatorilor de sustenabilitate a datoriei pe termen scurt, mediu şi lung în UE27
Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei prin indicatorii S0 (scurt termen), S1 (mediu termen) şi S2 (lung termen) din cadrul raportului Debt Sustainability Monitor.
(Descrierea detailed a indicatorilor S0, S1, S2 – cu subcomponentele S0-Macro, S0-Fiscal, S0-Financial, respectiv al necesarului brut de finanțare) este inclusă aici.
România este situată în grupul ţărilor cu risc ridicat în anumite componente ale indicatorului S0 pe termen scurt, dar are necesar de finanțare brut sub pragul de sustenabilitat la nivelul UE. Pe termen mediu (S1), România se regăseşte printre ţările cu risc ridicat, fiind necesare măsuri de consolidare fiscală pentru o traiectorie sustenabilă a datoriei. Pe termen lung (S2), România este evaluată cu risc mediu.
Analiza evidenţiază necesitatea realizării unor ajustări bugetare în majoritatea ţărilor UE, în special în situația unor riscuri crescute pe termen scurt, mediu.
Soluții pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii datoriei în România
România ar trebui să prioritizeze o consolidare fiscală prin reducerea deficitului bugetar la ţintele convenite prin Planul Naţional Bugetar Structural. Un management eficient al datoriei prin atragerea unor surse de finanțare în monedă națională și emisiunea de obligațiuni verzi ar sustine sustenabilitate.
Concluzii
România se confruntă cu provocări în ceea ce priveşte sustenabilitatea datoriei guvernamentale, necesită măsuri prompte pentru a se conforma criteriilor UE.
Lasă un răspuns