cat-de-interesati-au-fost-romanii-sa-mearga-la-vot-pentru-a-si-alege-presedintele-la-cele-noua-scrutine-de-dupa-revolutie

Participarea la alegerile prezidențiale din România după Revoluție

Participarea la vot a românilor la alegerile prezidențiale a scăzut considerabil în România din 1990, fiind singura dată din perioada postdecembristă când un candidat a fost ales într-un singur tur la Cotroceni.

Peste 19 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați să își aleagă candidatul preferat pentru funcția de președinte la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate, care se desfășoară duminică, 4 mai, la secțiile din țară și de vineri, ora 07:00, până duminică, ora 21:00, ora României, la secțiile din străinătate.

În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută a voturilor, adică 50%+1 din numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, duminică 18 mai, în țară, respectiv de vineri 16 mai până duminică 18 mai în secțiile de peste hotare.

Cine are drept de vot la alegerile prezidențiale 2025

Toți cetățenii români care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor au dreptul de a vota, la cele 18.979 de secții din țară și la cele 965 de secții deschise în străinătate.

Cetățenii pot vota la secția de votare la care sunt înregistrați, dacă se află în localitatea de domiciliu, sau la secții speciale, dacă se află în altă localitate din țară sau în străinătate.

La alegerile prezidențiale din 4 mai 2024 aveau drept de vot 19.002.652 de români înscriși în Registrul electoral la data de 31 martie, conform datelor Autorității Electorale Permanente (AEP).

Dintre alegători, 17.998.464 locuiesc în țară, iar 1.004.188 locuiesc în străinătate și dețin pașaportul CRDS.

Evoluția participării la vot din 1990 până în 2024

În 1990, participarea la vot a fost cea mai mare, 86,19% dintre alegători (14.826.616 persoane) exprimându-și votul. La alegerile din 1992, participarea a scăzut la 76,29%. (12.496.430 de alegători)

Participarea la vot în tururile prezidențiale a continuat să scadă în anii următori, ajungând sub 50% în 2019. Iată cum a evoluat participarea la vot din 1990 până în 2019:

  • 1990: din 17.200.732 alegători, 14.826.616 (86,19%) au votat;
  • 1992: din 16.380.663 alegători, 12.496.430 (76,29%) au votat;
  • 1996: din 17.218.654 alegători, 13.088.388 (76,01%) au votat;
  • 2000: din 17.699.727 alegători, 11.559.458 (65,31%) au votat;
  • 2004: din 18.449.676 alegători, 10.794.653 (58,51%) au votat;
  • 2009: din 18.293.277 alegători, 9.946.748 (54,37%) au votat;
  • 2014: din 18.284.066 alegători, 9.723.232 (53,18%) au votat;
  • 2019: din 18.217.146 alegători, 9.359.673 (51,38%) au votat;
  • 2024: din 20.008.480 alegători, 9.465.257 (47,31%) au votat.

Primele alegeri prezidențiale după 1989

Alegerile prezidențiale din 20 mai 1990 au fost singurele desfășurate într-un singur tur din perioada post-1989.

Peste 14,8 milioane de români au votat, din totalul de 17,2 milioane de alegători.

Ion Iliescu a fost ales președinte în urma unui rezultat impresionant, cu peste 85% din voturile valabil exprimate.

Două tururi la alegerile prezidențiale în 1992

Alegerile din 1992 au necesitat două tururi de scrutin. La primul tur, din 27 septembrie, au participat 76,29% din alegători.

Ion Iliescu a câștigat în turul al doilea.

etc…

{/* Restul conținutului se completează similar */}

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *