Click Stiri

Economia nu trebuie să devină un câmp de bătaie electorală. Neliniștea nu este justificată; România are reziliență economică și financiară pe termen scurt. Pe termen mediu, însă, instabilitatea politică trebuie să înceteze, deoarece impactul asupra economiei și societății este dăunător.

Încheierea mandatului Guvernului și a coaliției care a condus România marchează o nouă perioadă de incertitudine. Instabilitatea politică va avea efecte clare asupra vieții politice, economice și sociale în perioada următoare, din cauza diviziunilor politice și a sprijinului fragil acordat noului Guvern în Parlament.

Depășind multiple crize – sanitară, energetică, economică și pe fondul unui război la graniță cu consecințe negative semnificative, Guvernele Coaliției au asigurat stabilitatea macroeconomică, socială și politică. Nu se poate afirma că au existat evenimente majore de criză până la momentul anulării alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului 2024. Instabilitatea politică generată atunci a avut un impact negativ până în prezent, cu consecințe evidente în alegerile prezidențiale din mai și la nivel economic și social. Anul superelectoral a afectat și bugetul, deși o mare parte din creșterea deficitului provine din investiții mai substanțiale.

În această analiză, urmăresc să ofer răspunsuri la două întrebări fundamentale. De unde a pornit Guvernarea Coaliției din ultimii ani și ce situație financiară, la nivel micro și macroeconomic, lasă România? Care este starea financiară a țării la plecarea Guvernului Ciolacu?

De unde au pornit? Noiembrie 2021: s-a format un nou Guvern, o nouă Coaliție. România se confrunta cu multiple crize. Efectele nocive ale pandemiei nu se stinseseră. Criza sanitară era încă prezentă, iar semnele unei crize economice erau deja vizibile. România a apelat la împrumuturi masive, după un deficit bugetar de 9,2% din PIB, o datorie excesivă, în condițiile în care sprijinul social și economic erau la niveluri scăzute, așa cum arătau rapoartele FMI. România se recupera greu după o recesiune persistentă (4 trimestre consecutive de scădere), în principal ca urmare a efectului de bază (Tabel 1) și revenirii consumului privat (asociat relaxării regulilor din timpul pandemiei) (Tabel 2).

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, declanșând o criză geopolitică, economică (directă și prin efect de undă asupra costurilor României și altor țări din vecinătate și indirectă, prin încetinirea economiilor europene din cauza sancțiunilor) și energetică, determinând creșterea prețurilor. În România, liberalizarea prețurilor la energie și gaze a amplificat speculațiile asupra prețurilor, crescând de 4-5 ori și afectând peste 40% dintre gospodării și 90% dintre IMM-uri, riscând falimentarea acestora pe termen scurt. Chiar dacă Guvernul a intervenit prin plafonări, reglementări și compensări la energie și gaze, efectul inflaționist a fost evident. Inflația a crescut de la 7,8% în noiembrie 2021 la un maxim de 16,8% în noiembrie 2022. Creșterea prețurilor s-a extins și la produse alimentare, Guvernul fiind nevoit să stabilească un plafon la adaosul comercial la 21 alimente de bază pentru a proteja puterea de cumpărare a populației vulnerabile. Prin cooperare cu Banca Națională a României, s-a reușit reducerea inflației la 4,9%.

În ultimii doi ani (nov 2019 – nov 2021) atât ponderea datoriei guvernamentale în PIB a explodat de la 35% în nov 2021 la 48,7% (+13,7 puncte procentuale din PIB), fiind a doua cea mai mare creștere după perioada crizei financiare, cât și cheltuielile cu dobânzile (au crescut de la 18 miliarde lei în 2021 la 29 miliarde lei în 2022, reprezentând o creștere de 61%).

Ce moștenire lasă guvernul Ciolacu, din perspectiva situației economico-financiare, la nivel micro și macroeconomic?

a) Din punct de vedere macroeconomic:

• În perioada 2021-2024, economia României nu a intrat în recesiune, nici măcar tehnică. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024. Aceasta înseamnă o creștere de 46%.

• România a menținut o rată de convergență față de media UE27, egalând Polonia și depășind Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În 2024, România a ajuns la 79% din media UE în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

• Guvernul a preluat guvernarea cu o rezervă financiară (buffer) în Trezorerie de 4,6 miliarde euro și o lasă dublată (10,6 miliarde euro) .Fără această rezervă, România ar fi intrat în criză de lichiditate.

• Rezervele valutare internaționale la BNR au crescut de la 45 miliarde euro la 72 miliarde euro (+60%). Fără aceste rezerve, cursul de schimb ar fi fost mult mai volatil.

• Cursul de schimb leu/euro s-a menținut stabil.

• Datoria externă în PIB a crescut ușor de la 54,9% la 57,5% din PIB. Acoperirea datoriei externe a crescut de la 82,3% la 100,3%.

• Deficitul de cont curent a crescut ușor de la 7,3% la 8,3% din PIB.

• Investițiile publice au crescut semnificativ, dublându-se.

• Deficitul bugetar a urmat o traiectorie variată, de la 9,2% în 2021 la 9,3% în 2024 (notificarea inițială a Comisiei Europene). Este necesară o consolidare fiscală pentru a se păstra angajamentul din Planul Național Bugetar Structural. Deja s-au aplicat măsuri de consolidare, dar este o provocare majoră pentru noul Guvern.

• Ponderea datoriei guvernamentale în PIB, deși rămâne sub pragul de la Maastricht, necesită o consolidare fiscală pentru revenirea pe o traiectorie descendentă.

• Din împrumuturile efectuate în ultimii 3 ani, o pondere medie anuală de 46% s-a dus la rambursarea ratelor de capital la datoria veche, față de o medie anuală de 36% în 2020-2021.

• Stimulii economici au crescut de la 2-3% la 6-8% din PIB, cu prioritate pentru scheme de ajutor de stat și garanții.

• Numărul angajaților din economie a atins un maxim istoric postdecembrist.

b) Din punct de vedere microeconomic:

• S-au înregistrat creșteri semnificative ale depozitelor populației și ale creditelor populației.

• Sănătatea financiară a economiei a crescut, cu o scădere a datoriilor totale și a creditelor neperformante.

Concluzia este că, in ciuda provocărilor, economia României a demonstra rezilienta.

Viitorul trebuie construit cu prudență și înțelepciune. Provocările includ formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală și reînnoirea relațiilor internaționale. Acestea vor defini calea României în noul ciclu economic lung. Stabilitatea versus volatilitatea, austeritatea versus dezvoltare, dependența versus productivism, solidaritatea versus inegalitate, independența versus vulnerabilitate reprezentă niște alegeri structurale fundamentale pentru România.