După primul tur al alegerilor prezidențiale din România, societatea s-a divizat în două tabere principale, susținătorii candidatului George Simion și susținătorii lui Nicușor Dan.
O societate polarizată: „noi” și „ei”
În turul doi, candidații George Simion, cu 40,96% din voturi, și Nicușor Dan, cu 20,99% din voturi, au amplificat această divizare.
Acum familii și grupuri se confruntă, fiecare tabără căutând să-și demonstreze superioritatea și să-i discreditze pe adversari.
Alegerile au evidențiat un tipar îngrijorător: votul se bazează în prezent mai mult pe emoții, apartenență și excludere decât pe conținut politic.
Sociologul Gelu Duminică descrie acest fenomen ca o expresie a identității colective construite pe antagonism.
„Așa am fost dintotdeauna… inclusiv în imn, unde se vorbește de tiranii străini. Cine sunt tiranii? Ceilalți. Din păcate, avem această tendință de a ne opune. Votul împotriva, dorința ca celălalt să fie învins, ne oferă o satisfacție irațională. Dar asta am cultivat-o”, a explicat sociologul, subliniind modul în care acest antagonism face parte din cultura socială românească.
Din copilărie, românul a fost educat să vadă lumea în alb și negru, cu „răufăcătorii” întotdeauna reprezentați ca ostili.
O identitate națională construită pe „mituri de superioritate”
Ne-a fost insuflată ideea că tabăra noastră este mai bună decât cealaltă, o diferență pe care chiar și folclorul o reflectă.
Gelu Duminică
Această diviziune se manifestă și în politica curentă, lipsa unui discurs unificator contribuind la accentuarea tensiunilor.
„În sociologie, diferențele au devenit elemente culturale, reprezentând tot ceea ce se transmite non-genetic. La noi, alteritatea a fost percepută adesea ca inferioritate.”, explică sociologul.
Identitatea românească este profund legată de mituri și percepții de superioritate.
„Suntem o țară binecuvântată, o poartă a creștinătății, care nu a dorit niciodată răul. Deși aceste afirmații sunt dezbătabile. Nu suntem doar daci și romani; suntem și ostrogoți, huni, romi, slavi, tătari.”
România este o națiune relativ tânără, în curs de a-și defini identitatea.
„În prezent, există o negociere între o identitate națională suveranistă și una deschisă către Uniunea Europeană. Această dilemă nu este nouă, ea existând și în 1848.”, spune Gelu Duminică.
Robert Santa, cercetător șef Rethink, observă o frustrare și o neîncredere profundă în spatele naționalismului român.
„Naționalismul român prezintă un oarecare victimism interiorizat, o tendință către teorii ale conspirației. Nostalgia pentru un trecut idealizat și teama de conspirațiile externe sunt elemente fundamentale.”, a explicat Robert Santa.
Rețelele sociale amplifică polarizarea
Rețelele sociale agravează diviziunile din societate prin simplificarea discursului la nivel emoțional.
Algoritmii personalizează conținuturile, izolând utilizatorii și reducând contactul cu perspective diferite.
„Discuțiile publice au devenit mai puțin constructive și mai axate pe exacerbarea emoțiilor negative.”, susține Robert Santa.
Rezultatul direct este radicalizarea și izolările în grupuri omogene.
„Politicienii reacționează la această polarizare, perpetuând-o, în timp ce cetățenii se concentrează pe aspecte marginale, ignorând soluțiile constructive.”, continuă cercetătorul.
Există numeroase dovezi despre impactul negativ al rețelelor sociale asupra societății.
Etichetele, arme în războiul politic
În acest context, etichetele devin unelte de atac între tabere.
„În campania electorală, majoritatea candidaților n-au transmis un mesaj clar față de minorități, ca și cum ar fi vorba de persoane străine.”, spune Gelu Duminică.
„Se utilizează etichete extrem de negative pentru grupuri minoritare – minoritățile LGBTQ și minoritățile romă sunt printre cele mai stigmatizate.”, explică sociologul.
Diviziunile depășesc diferențele ideologice, atingând un nivel profund de dispreț reciproc.
Fiecare tabără folosește etichete pentru a antagoniza adversarii, încurajând sentimentul de superioritate.
Acest antagonism s-a răspândit și în mediul public, politicienii capitalizând pe emoțiile negative ale electoratului.
Lipsa unui discurs unificator din partea liderilor politici și religioși este alarmantă.
Societatea fragmentată, reflectată în vot
Radicalizarea politică este legată de incapacitatea societății de a accepta diversitatea.
„Un candidat promovează ideea unui popor divizat, în timp ce celălalt, deși nu-l susține pe primul, practic îi tolerează convingerile. Tolerarea este o formă de putere, unde un individ decide cât de mult tolerează pe celălalt, nu diversitate. Această segregare evidențiază lipsa egalității”, completează Gelu Duminică.
Robert Santa observă o diviziune evidentă între electoratul rural și cel urban, precum și printre comunitățile din diasporă.
Această fisură subliniază un conflict între societatea modernă, orientată spre Europa, și societatea tradițională, ancorată în valori conservatoare.
Gelu Duminică conchide că această perioadă de antagonism nu se sfârșește pe termen scurt, ci reprezintă o nouă etapă de reorganizare a forțelor politice, o continuă luptă pentru democrație.
Votul a devenit o oglindă a unei societăți fracturate, unde cetățenii se privesc cu suspiciune reciprocă.
Lasă un răspuns