Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a afirmat joi, într-un interviu, că în România există o problemă gravă de asociere frauduloasă în rândul presei, observându-se o coordonare a știrilor.
În plus, liderul AUR a susținut că presa acționează împotriva transparenței informaționale pentru a proteja o grupare care a preluat controlul statului român, considerând acest lucru o formă de corupție.
De asemenea, politicianul susține că în România nu există o presă independentă și, dacă George Simion va deveni președinte și AUR va guverna, este necesară o discuție cu jurnaliștii pentru a identifica modalități de a asigura libertatea presei.
„Am observat în ultimele zile o coordonare a titlurilor în presa video și scrisă din România. Probabil că această tendință va continua. Acest fenomen indică o problemă de asociere frauduloasă în rândul presei”, a declarat Marius Lulea.
„Când o rețea organizată acționează împotriva libertății informației și protejează o grupare care a acaparat statul român, avem de-a face cu o problemă de corupție”, a continuat Marius Lulea.
Politicianul AUR susține că presa trebuie să fie independentă, însă nu este în prezent. Potrivit acestuia, presa colaborează cu o rețea frauduloasă care delapidă resursele statului.
Întrebat despre soarta jurnaliștilor considerați „nedemni de încredere” dacă George Simion va fi președinte și AUR va conduce, Lulea a spus că ar trebui să aibă loc discuții cu jurnaliștii români pentru a identifica modalități de a restabili libertatea presei.
Totodată, prim-vicepreședintele AUR a recunoscut că formațiunea sa a acordat finanțare unor televiziuni de-a lungul timpului.
„Și noi avem contracte cu presa. Prin urmare, consider că ar trebui să se găsească surse alternative de finanțare pentru a preveni astfel de relații”, a declarat Marius Lulea.
Întrebat dacă și AUR a susținut corupția, așa cum a definit-o, Lulea a răspuns: „Și noi utilizăm aceleași canale media, însă puterea noastră este limitată. Am subliniat existența unor practici discreționare. Pe lângă plăți directe ale presei din fonduri publice, există și contracte directe cu instituții de stat, lipsind astfel transparența așteptată”.
Lasă un răspuns