Banca Naţională a României menţine rata dobânzii.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, vineri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
De asemenea, a fost menţinută rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru activele în lei şi valută ale instituţiilor de credit au rămas neschimbate.
BNR observă că prelungirea perioadei electorale şi creşterea tensiunilor politice au inversat fluxurile de capital pe piaţa financiară locală. În ultima perioadă, ieşirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste modificări au impact major asupra lichidităţii şi ratelor dobânzii pe piaţa monetară, asupra raportului cerere-ofertă pe piaţa valutară, precum şi asupra rezervelor valutare ale României şi cursului de schimb al leului.
BNR analizează Raportul asupra inflaţiei
În şedinţa de vineri, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2025, document ce integrează datele şi informaţiile disponibile până la 30 aprilie 2025.
Conform prognozei din raport, inflaţia anuală va continua o evoluţie fluctuantă până în al treilea trimestru al anului 2025, sub influenţa unor efecte ale perioadelor anterioare şi a expirării schemei de plafonare a preţurilor la energia electrică. Apoi, va scădea timp de patru trimestre, dar la un nivel mai ridicat decât prognoza anterioară, coborând sub limita superioară a intervalului ţintă doar în primul trimestru al anului 2026 şi rămânând ulterior relativ stabilă. Scăderea va fi determinată de efecte dezinflaţioniste de bază, de decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi de ajustarea în jos a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt – dar la un nivel mai ridicat decât în proiecţia anterioară. De asemenea, va contribui şi manifestarea, cu un decalaj de timp, a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească moderat în anul curent şi să scadă lent ulterior.
Preţurile influenţate de politica fiscală
Evoluţia viitoare a preţurilor la energie şi alimente, corelată cu dinamica cotaţiilor materiilor prime şi măsurile de politică comercială ale ţărilor dezvoltate, ar putea avea un impact important asupra preţurilor internaţionale ale unor produse intermediare şi finale, conform experţilor BNR.
Există incertitudini legate de evoluţia viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul politic intern actual. Execuţia bugetară din primele trei luni ale anului şi necesitatea consolidării bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Uniunea Europeană şi procedurilor de deficit excesiv, influenţează prognozele.
Fondurile europene, esenţiale pentru economie
Un pachet credibil de consolidare bugetară este esenţial, atât pentru corectarea dezechilibrelor externe, cât şi pentru accesibilitatea şi costul finanţării sectorului public şi privat. Absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, sunt cruciale pentru contracararea efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale. Acestea sunt importante şi pentru implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
Incertitudinile şi riscurile privind perspectiva activităţii economice şi a evoluţiei inflaţiei pe termen mediu provin din mediul extern, inclusiv din prelungirea războiului din Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, incertitudinea şi efectele potenţiale ale politicii comerciale a SUA şi ale măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, care pot afecta economia globală şi comerţul internaţional.
Lasă un răspuns