Analiză privind bunăstarea românilor după aderarea la UE
În ultimele șase luni, specialişti în ştiinţe sociale, experţi şi reprezentanţi ai institutelor de sondare a opiniei publice au legat adesea votul de probleme economice, evidenţiind nemulţumirea semnificativă a unei părţi importante a populaţiei româneşti faţă de accesul inegal la beneficiile aduse de aderarea la Uniunea Europeană.
În continuare, vom examina acurateţea şi relevanţa acestor constatări, folosind indicatori pertinenti. Chiar dacă datele oficiale arată progrese importante în indicatorii de trai în ultimii patru ani, votul la ultimele alegeri a fost relativ negativ pentru partidele care au alcătuit coaliţia de guvernare.
Întrebarea crucială este dacă categoriile defavorizate ale populaţiei româneşti au simţit efectele pozitive ale aderării la UE. S-au îmbunătăţit indicatorii sociali, riscul de sărăcie şi excluziune socială, sau chiar ocuparea forţei de muncă? Este vorba de o percepţie sau de o realitate? Există un vot motivat de frustrare, sărăcie şi deteriorare materială? Care este imaginea oferită de cifrele oficiale? Care a fost evoluţia bunăstării şi a puterii de cumpărare a românilor în ultimii ani?
Vom analiza evoluţia principalilor indicatori sociali şi a indicilor de venituri şi sărăcie, concentrându-ne pe impactul aderării la Uniunea Europeană. Vom acorda o atenţie deosebită ultimelor patru ani, perioada corespunzătoare mandatului guvernului investit în noiembrie 2021.
Analizând date oficiale, am verificat şi validat (sau invalidat) ipotezele despre bunăstarea cetăţenilor români, evaluând evoluţia a 10 indicatori socio-economici relevanţi.
- Creşterea numărului de locuri de muncă stabile. În decembrie 2006, anul precedent aderării României la Uniunea Europeană, numărul angajaţilor era de 4.910.088. Datele oficiale din martie 2025 arată un număr record de 5.184.000 angajaţi, adică o creştere de 180.700 faţă de noiembrie 2021 (5.003.300) şi 273.912 comparativ cu 2006.
- Creşterea puterii de cumpărare a salariilor medii. Salariul mediu net a depăşit pragul de 1000 euro. Datele din martie 2025 înregistrează 5691 lei (1120 euro), o creştere de 56% faţă de noiembrie 2021 (3645 lei). Comparativ cu decembrie 2006, salariul mediu net a crescut cu 418%. Avem o creştere semnificativă a puterii de cumpărare de 16,4% după ajustarea inflaţiei şi o creştere de 127% în perioada post-aderare.
- Creşterea puterii de cumpărare a salariului minim. Salariul minim net a depăşit 500 euro. Valoarea actuală este de 508 euro, înregistrând o creştere de 76% faţă de noiembrie 2021. Puterea de cumpărare a crescut cu 31% după ajustarea inflaţiei şi de 5,4 ori faţă de 2006.
- Consolidarea clasei de mijloc. Numărul contractelor de muncă cu peste 1000 euro net a depăşit 1,5 milioane în România. Datele din septembrie 2024 arată 1.516.117 contracte, cu 500.000 mai multe decât în iunie 2023 şi mai mult decât dublu faţă de noiembrie 2021.
- Creşterea puterii de cumpărare a pensiilor. Pensia medie a depăşit 500 euro, ajungând la 550 euro în martie 2025. Pensia medie a crescut cu 75% între noiembrie 2021 şi martie 2025, cu 40% în 2024. Puterea de cumpărare a crescut cu 31% după ajustarea inflaţiei şi de 7,7 ori comparativ cu 2006.
- Creşterea avuţiei nete pe locuitor.
- Mărirea consumului pe locuitor.
- Reducerea sărăciei şi a riscului de excluziune socială.
- Reducerea sărăciei severe
- Reducerea şomajului
Datele oficiale demonstrează, în general, o îmbunătăţire a nivelului de trai în ultimii ani, atât faţă de situaţia din urmă cu patru ani, cât şi faţă de 2007. Tendinţele economice şi sociale sugerează o evoluţie pozitivă, cu scăderea sărăciei, a lipsurilor materiale şi o mai mare stabilitate. Rata persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială a scăzut semnificativ. Totodată, clasa de mijloc s-a extins, iar şomajul este la cote reduse.
Deşi cifrele indică o creştere a bunăstării, factorii care au influenţat votul la ultimele alegeri sunt mai complexi decât doar situaţia economică. Este necesară o analiză aprofundată a altor factori, precum percepţia inegalităţilor, accesul inechitabil la resurse sau diferenţele regionale pentru a înţelege mai bine motivul votului negativ.
Lasă un răspuns