Economie digitală ascunsă în România
În România, o economie paralelă, legală, dar opacă, transacționează sume importante prin platforme digitale extrem de vizibile. Platforme precum Google, Facebook, Uber, Bolt, Glovo, Wolt sau Airbnb sunt folosite intens de sute de mii de români, însă autoritățile nu dispun de date precise despre volumul veniturilor generat în țară, numărul de curieri activi, mașinile de transport alternativ sau apartamentele închiriate turiștilor.
Această economie funcționează ca un aisberg: ceea ce este vizibil reprezintă doar o mică parte din total. „Digitalizarea, în loc să aducă transparență, a creat o nouă formă de economie subterană, vizibilă pe stradă și invizibilă în statisticile oficiale”, subliniază un expert economic, citat de un cotidian financiar.
Gigantele digitale evadeză impozitele în România?
Companii precum Meta (care deține Facebook și Instagram), nu au entitate juridică înregistrată în România, în ciuda veniturilor considerabile generate din publicitatea locală. Lipsa prezenței oficiale împiedică administrația fiscală să obțină date concrete despre câștigurile acestor companii din Romania. Estimările din piață plasează aceste venituri la sute de milioane de euro, dar nu sunt înregistrate în statisticile oficiale.
Transport alternativ și livrări, într-o zonă gri fiscală
Sectorul transportului alternativ prezintă o situație similară. Uber și Bolt operează legal, dar mașinile acestor servicii nu sunt identificate individual așa cum sunt taxiurile, ceea ce face problematice culegerea de date precise la nivel național. Estimările indică un număr substanțial mai mare de vehicule de transport alternativ comparativ cu taxiurile.
În domeniul livrărilor, situația este la fel de complicată. Glovo și Wolt, lideri pe piața de livrări, nu angajează direct curierii, motiv pentru care e dificil să se determine numărul exact de livratori activi. Aceștia sunt angajați prin intermediul firmelor de muncă temporară.
Turismul online și evaziunea fiscală
În turism, mii de apartamente puse la închiriere prin intermediul Airbnb sunt o sursă alternativă de cazare, fără un sistem clar de raportare transparentă. Numărul apartamentelor închiriate prin intermediul acestei platforme este semnificativ comparativ cu cele închiriate prin metode tradiționale.
Diferența este și mai mare în publicitate, unde rețelele sociale și Google obțin o mare parte a veniturilor din publicitate fără a fi supuse acelorași reglementări stricte ca media tradițională.
Tranzacții bancare, dar impozite evitate
În ciuda monitorizării tranzacțiilor prin carduri de către bănci, datele despre veniturile din economiile digitale nu sunt disponibile pentru stat.
„Paradoxal, această economie digitală extrem de vizibilă rămâne necunoscută pentru autorități, deși sute de mii de români utilizează aceste servicii în fiecare zi. Aceasta este o posibilă explicație pentru discrepanța dintre veniturile generate și veniturile care ajung la bugetul statului”, declară experții citați.
Întrebări esențiale fără răspuns
Experții economici pun numeroase întrebări deschise. Cât câștigă platformele Google, TikTok sau Facebook din publicitatea din România? Câte apartamente închiriate prin Airbnb plătesc taxe similare hotelurilor? Cât număr de mașini Uber sau Bolt sunt active în fiecare zi? Câte persoane sunt angajate în livrări și câte dintre acestea sunt înregistrate fiscal? Care este mărimea exactă a acestei economii digitale, care crește neîncetat, însă rămâne invizibilă pentru stat?
Lasă un răspuns