Moneda unică europeană continuă să câştige valoare, stimulată de deprecierea dolarului american şi de aşteptările unui pachet fiscal substanţial în Uniunea Europeană. Însă această apreciere riscă să devină un impediment major pentru economia zonei euro, care se află deja într-un proces lent şi fragil de redresare, potrivit unei analize Bloomberg.
Conform indicatorului ponderat în funcţie de comerţ, publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), euro a atins în 2025 cel mai înalt nivel din istorie, apreciindu-se faţă de dolar, dar şi faţă de monedele principalilor parteneri comerciali, inclusiv faţă de yuan-ul chinez, faţă de care euro a crescut cu aproximativ 25% în ultimii trei ani.
Un euro puternic afectează exporturile europene
Pentru o economie a cărei dinamică este tradiţional susţinută de exporturile industriale, o monedă excesiv de apreciată devine un dezavantaj, apreciază analiştii, evidenţiind cazul Germaniei, care, cu un excedent de cont curent de 250 de miliarde de euro, cel mai mare din lume, resimte deja presiuni competitive pe pieţele externe.
„Un curs de peste 1,20 dolari pentru un euro ar complica semnificativ lucrurile”, a avertizat vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, adăugând că acest prag este încă „perfect acceptabil” pentru moment.
Presiunea creşte şi în relaţiile comerciale cu China, deoarece aprecierea euro diminuează competitivitatea produselor europene pe piaţa chineză. Această apreciere face ca exporturile europene să fie mai scumpe şi mai puţin competitive pe pieţele asiatice, într-o perioadă în care cererea globală încetineşte. Având în vedere schimburile comerciale de 740 de miliarde de euro în 2023, o scădere a competitivităţii ar putea afecta grav exporturile europene şi încetini economia zonei euro.
Deflaţia devine noua preocupare a BCE
În ciuda reducerii de două ori consecutive a dobânzii cheie de către BCE, euro continuă să se aprecieze. Experta Bloomberg în valute internaţionale, Audrey Childe-Freeman, a subliniat că o eventuală depreciere suplimentară a economiei americane ar putea accelera şi mai mult aprecierea euro, obligând BCE să reducă dobânzile sub nivelul actual de 2%.
Un euro puternic are şi efecte pozitive: costuri mai mici pentru importuri şi o oarecare stabilizare a inflaţiei. Inflaţia foarte scăzută, cum este de exemplu cazul celor 0,8% înregistrate în Franţa, poate părea avantajoasă pentru consumatori. Dar pentru autorităţi, o inflaţie atât de joasă constituie un semnal de alarmă, iar prioritatea nu mai este inflaţia ridicată, ci riscul stagării sau chiar reducerea preţurilor, ce indică slăbiciune economică.
Economii robuste pot face faţă unei monede puternice, aşa cum a demonstrat Germania în perioada în care utiliza marca. Totuşi, zona euro este departe de acest model, având o creştere economică sub 1% şi investiţii publice în curs de realizare tardiv. Experţii consideră că Europa trebuie să pună rapid în practică promisiunile de investiţii în apărare şi infrastructură pentru a evita un nou episod de stagnare.
Fostul preşedinte al BCE, Mario Draghi, a subliniat recent că „viitorul competitivităţii europene” depinde mai mult de reformele structurale şi de voinţa politică decât de politica monetară: „Trebuie să demonstrăm că Europa poate să se dezvolte în mod independent, economic, fiscal şi strategic.”
Lasă un răspuns