Noua taxă, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la majorarea artificială a prețurilor vinurilor, la pierderea competitivității pe piețele externe și la falimentarea multor producători mici și mijlocii, avertizează Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri (APEV). Această taxă echivalează cu o majorare de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor ieftine. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de afaceri nesustenabil.
Această decizie vine într-un context dificil pentru producătorii și exportatorii de vin. Producția de vin a scăzut în 2024 cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice, iar costurile de producție, energie, transport și forță de muncă cresc constant. Vinurile importate ajung la prețuri tot mai mici, punând în pericol viabilitatea vinului românesc pe piața internă.
„Este ca și cum, după o perioadă grea, ni se cere să depunem un efort suplimentar substanțial. ” declară Mihnea Olariu, președintele APEV.
Consecințele sunt resimțite la nivel național
Industria vinicolă românească nu se limitează doar la sticlele de pe rafturi, ci reprezintă locuri de muncă în zonele rurale, perpetuând tradițiile agricole de familie. Această taxă ar putea genera: scăderi ale vânzărilor estimate între 6% și 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja reduse, creșterea șomajului în regiunile unde viticultura este principală sursă de venit și migrația accelerată a tinerilor. Mai mult, ar putea genera distorsiuni de piață și stimulente negative.
Legea creează inegalități între producători, cei cu antrepozite fiscale suportând costuri administrative sporite, în timp ce producătorii mici pot rămâne netaxați, generând o fragmentare artificială a companiilor pentru a evita impozitarea.
Totodată, legea va stimula piața neagră și consumul propriu. Din cele 3,68 milioane de hectolitri de vin produse în 2024, doar 0,88 milioane de hectolitri au fost certificate. Acest lucru implică o neconformitate fiscală substanțială, stimulând, în paralel, vânzările neoficiale.
România nu trebuie să impoziteze vinul doar din posibilitate. 15 țări europene nu aplică taxe pe vin, în timp ce alte țări europene, precum Franța (taxă de 3,94 EUR/hl, de 5 ori mai mica decât cea propusa în România), au taxe simbolice, cu mult mai mici decât cele propuse.
Bulgaria și Ungaria investesc în cramele lor, recunoscând valoarea vinului.
Producătorii români nu solicită tratamente speciale, ci condiții pentru desfășurarea unei activități favorabile. Vinul românesc merită un loc privilegiat pe piață. Întreprinderile vinicole reprezintă tradiții transmise pe parcursul mai multor generații. Asociația solicită retragerea urgentă a proiectului de taxare a vinului și un dialog real cu reprezentanții industriei.
Articolul Taxa pe vin lovește viticultura românească. Producători: Riscăm falimente în lanț și scumpiri masive
Lasă un răspuns