În ziua de Marțea Albă, o tradiție veche interzicea activitățile agricole și gospodărești. Femeile aveau obligația de a dona vin roșu și cozonacuri rămase de la sărbătorile pascale.
În anumite regiuni ale țării, a treia zi de Paște se caracterizează prin reluarea vizitelor și ciocnirile ceremonialistice ale ouălor colorate, rămase de la prima zi de sărbătoare.
De asemenea, în această zi, resturile de mâncare de la masa paschală sunt păstrate și îngropate, o practică considerată a atrage prosperitatea în gospodărie.
În acea zi, se usucă și se sfărâmă Sfântul Agneț, pâinea sfințită în cadrul slujbei divine.
Pentru o viață prosperă, românii respectau o serie de obiceiuri în Marțea Albă. În această zi, era interzisă munca, spălatul, călcatul rufelor și orice activitate de curățenie.
Totodată, a treia zi de Paște, Marțea Albă, e o zi dedicată relaxării gospodinelor, care se abțin de la organizarea de pomeniri și slujbe religioase sunt ținute cu o anumită ordine bisericească.
Este important de subliniat că, din prima zi de Paște până la Înălțarea Domnului, credincioșii se adresează reciproce cu „Hristos a înviat!”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat!”.
Lasă un răspuns