Reducerea calității în ultimii 15 ani: de la scaune de avion tot mai mici la haine şi servicii
Este ca şi cum mirosul de plastic încins dintr-un târg ar fi pătruns în întreaga lume. Situaţia este şi mai gravă: mobilier realizat din plăci aglomerate, tricouri care se deteriorează rapid după primele spălări, alimente pline de conservanți. Scaunele din avioane sunt tot mai înguste. Luminile automate din băi se sting la întâmplare. Şi articolele de presă sunt scrise fără scrupule cu ajutorul ChatGPT, folosind un stil algoritmic. Nimic nu mai e creat pentru a fi iubit; totul este doar pentru a fi cumpărat, scrie El País.
Un studiu intitulat Conceptul și măsurarea calității produsului (Lexington Books, 1976), realizat de E. Scott Maynes, evidenţiază caracterul subiectiv al calităţii, dependent de preferinţele fiecărui consumator. Astfel, nu se poate afirma categoric că un iPhone 15 este „mai bun” decât un Nokia din 2003. Pentru unii consumatori, durabilitatea unui Nokia poate fi mai importantă decât inovaţiile tehnologice ale unui iPhone. Simplul fapt că lucrurile ni se par mai rele nu înseamnă că sunt intrinsec mai rele.
În cazul serviciilor publice, situaţia este diferită. Nici pesimismul, nici cultura eficienţei nu explică de ce, între 2017 şi 2022, numărul persoanelor cu asigurări medicale private a crescut cu 4% anual. Potrivit unui raport (Sistemul sanitar: situaţia actuală şi perspective de viitor, 2024), principalul motiv al abandonării sistemului public de sănătate de către spanioli sunt listele de aşteptare lungi. Specialiştii afirmă că, posibil, calitatea serviciilor medicale nu este mai slabă decât în trecut, însă lipseşte adaptarea la schimbările sociale rapide şi la creşterea populaţiei vârstnice.
Industria textilă şi calitatea slabă a hainelor
O concluzie constantă este că percepţia calităţii slabe este mai pronunţată la persoanele în vârstă. Unul dintre motive este că durabilitatea, odinioară un atribut definitoriu al calităţii, a încetat să mai conteze. Un psiholog observa că, pe vremuri, reclamele auto evidențiau longevitatea vehiculelor, iar în prezent acest aspect lipseşte.
„Bunica mea, când cumpăra haine, se uita la calitatea țesăturii. Acum, nimeni nu se mai gândeşte la asta, întrucât articolele se aruncă rapid, într-un an, pentru că sunt depăşite din punct de vedere al modei”.
Industria textilă ilustrează perfect schimbarea consumului. Produsele textile sunt tratate ca articole de unică folosinţă. În ultimii 20 de ani, producţia de textile s-a dublat. În Spania, se estimează că fiecare cetăţean aruncă aproximativ 21 kg de haine anual (conform Agenţiei Europene de Mediu). Un lider al industriei modei rapide remarcă lansarea a până la 1.000 de modele noi zilnic. Hainele rezistente, transmise din generaţie în generaţie, au fost înlocuite cu articole cu o durată de viaţă foarte scurtă. Numărul purtărilor medii ale unui articol vestimentar a scăzut cu 36% la nivel global între 2020 şi 2015, potrivit Fundației Ellen MacArthur.
Înlocuirea durabilității, o prăpastie între generații
Înlocuirea durabilității cu noutatea a creat o distanţă între generaţii în ceea ce priveşte percepţia calităţii. Bunicii, şi unii părinţi, nu pot concepe achiziţionarea de articole cu scopul de a fi aruncate rapid. Industria modei rapide încurajează capriciul şi achiziţiile impulsive, fără un ataşament real la produs şi cu o poveste emoţională minimă.
Contradictoriile dintre modul nostru de viaţă şi cum am fost, sunt accentuate de diferenţele între dorinţele actuale şi realitatea prezentă. Deşi este uşor să dăm vina pe companiile care maximizează profiturile sau guvernele care reduc serviciile publice, realitatea este că lucrurile sunt exact așa cum le dorim sau cum am fost convinși să le dorim.
Există documentare online despre obsolescența programată, explicând cum unele companii fac produse, în special electrocasnice, astfel încât să nu mai funcţioneze după o anumită perioadă. O altă tehnică, mai puțin cunoscută dar la fel de eficientă, este de a convinge consumatorii că un produs este depăşit din punct de vedere estetic, deşi este perfect funcţional (obsolescența percepută). Exemplele ilustează modul în care anumite produse pot fi respinse pentru că sunt considerate din punct de vedere estetic neconforme modei, atunci când pot fi practic utilizate.
Publicitatea şi mesajele subliminale ne-au transformat în zombi
Publicitatea şi mesajele subliminale ne-au transformat în nişte zombi preocupaţi doar de consum. Graba şi cumpărăturile prin comoditate sunt alte „patologii” ale consumatorului modern. Preferăm să cumpărăm produse industriale decât să găsim soluții mai sustenabile. Un exemplu clar este achiziţionarea de cafea în capsule, care are un preț ridicat, în detrimentul produselor tradiţionale.
Când am devenit superficiali? O întrebare la care încearcă să răspundă istoricii Wendy A. Woloson în cartea „Porcării: o istorie a lucrurilor ieftine din America”. Tendinţele modei s-au contopit cu produsele ieftine, iar noi am îmbrăţișat această lume materială, uneori conştient, alteori fără să ne dăm seama. Obiectele de bază, necesare vieții şi legăturilor cu ceilalți, s-au degradat, fiind caracterizate printr-o superficialitate, efemeritate şi mediocritate.
Articolul „Reducerea calității…” apare prima dată în sursa [numele sursei]
Lasă un răspuns