Click Stiri

Președintele Nicușor Dan a depus o nouă sesizare la Curtea Constituțională, referitor la o lege ce modifică Legea privind libertatea religioasă și regimul cultelor.

Noua lege prevede sancționarea persoanelor care exercită fără drept funcții religioase, precum cele de rabin, imam sau funcții similare, la solicitarea cultelor.

Legea a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Acesta a mai inițiat un proiect de lege împotriva antisemitismului și a organizațiilor legionare, anterior respins de Nicușor Dan la Curtea Constituțională.

Sesizarea, publicată pe site-ul Senatului, menționează că Parlamentul a trimis legea spre promulgare pe 28 iunie 2025. Documentul adaugă două articole noi:

1. Art. 23, alin. (4) este modificat astfel: „Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale, asimilate acestora, la solicitarea cultelor, de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește conform Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare.”

2. La Art. 29 se adaugă alin. (11): „Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de venerare a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, recunoscute ca dreptate sau simboluri identitare.”

Nicușor Dan susține că legea contravine mai multor articole din Constituție, inclusiv art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), precum și art. 29 și art. 30. El consideră că legea încalcă și art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece permite Secretariatului de Stat pentru Culte definirea infracțiunii prin acte administrative.

Președintele critică vagitatea termenilor folosiți în legea, permițând actelor administrative să definească funcțiile asimilate celor de preot, rabin sau imam. El afirmă că acest fapt încalcă principiile clarității legislative și ale egalității in fața legii.

De asemenea, Nicușor Dan subliniază că legea se concentrează pe câteva funcții religioase, ignorând altele la fel de relevante. El consideră că enumerarea limitată a funcțiilor clericale este neconstituțională.

Printre exemplele citate se numără funcțiile de muftiu, slujitor duhovnicesc sau păstor, și bătrân, pentru diverse culte religioase recunoscute.

Președintele consideră că orice funcție religioasă ar trebui inclusă, indiferent de denumire, pentru că valoarea socială protejată este aceeași.

O altă problemă ridicată este referitoare la dreptul exclusiv al cultelor asupra modalităților de venerare a persoanelor canonizate, considerată de președinte ca o încălcare a libertății religioase și de exprimare.