Agenția de presă din Moscova a anunțat decesul fostului președinte român Ion Iliescu, citind un fragment din comunicatul oficial al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”: „Guvernul român a anunțat trecerea în neființă a fostului președinte al țării, Ion Iliescu”, a transmis agenția TASS.
„Cu profundă tristețe, Guvernul anunță dispariția fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul șef de stat român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență «Prof. Dr. Agrippa Ionescu»”, este citat de TASS din comunicatul publicat pe site-ul administrativ al Bucureștiului.
Agenția de presă din Moscova menționează că primul președinte al României post-decembrist, Ion Iliescu, a fost internat pe 9 iunie. Medicii au diagnosticat un cancer pulmonar la fostul președinte, care avea 95 de ani.
TASS notează că Ion Iliescu a fost un important politician și lider de stat român, inițiind cariera sa în anii 1950, dar fiind îndepărtat din conducerea țării de Nicolae Ceaușescu în 1971.
În decembrie 1989, a condus mișcarea de protest care a dus la răsturnarea regimului dictatorial al lui Ceaușescu, mai notează agenția de presă rusă. Agenția nu precizează natura regimului anterior revoluției.
TASS îl descrie pe Ion Iliescu ca susținător al relațiilor constructive cu Rusia
„Iliescu a fost de trei ori șef de stat român: în perioada 1989-1992, ca președinte al Consiliului Frontului Național de Salvare și al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (parlamentul de tranziție), între 1992-1996 și 2000-2004, ca președinte ales. În acea perioadă, țara a trecut prin schimbări esențiale: s-a restabilit proprietatea privată, s-a introdus un sistem multipartit, iar drepturile și libertățile fundamentale au fost proclamate.
În acești ani, România a aderat la NATO și a finalizat procesul de aderare la UE. Concomitent, Iliescu a susținut relațiile constructive cu Rusia. În 2003, a semnat la Moscova un Tratat de prietenie și cooperare între Rusia și România.
Mai târziu, Parchetul General al României a intentat procese lui Iliescu, acuzându-l de crime împotriva umanității. În decembrie 1989, i s-a imputat, alături de colaboratorii săi, crearea unei stări de panică care a dus la confruntări și decese, precum și ordinul de dispersare a unei manifestații antiguvernamentale la București în iunie 1990, care a avut victime. Iliescu a respins acuzațiile, considerându-le motivate politic.
Ion Iliescu vorbește despre înțelegerea cu Rusia privind normalizarea relațiilor
Ion Iliescu a discutat și despre înțelegerea dintre România și Rusia, din 2004, cu privire la normalizarea relațiilor. În contextul aniversării de 10 ani de la semnarea pactului, a arătat că una dintre condițiile aderării la UE și NATO este evitarea implicării în conflictele ce le-ar putea afecta.
„Da, România a avut o înțelegere cu Rusia privitoare la normalizarea relațiilor, după vizita mea la Moscova din 2004. Reiterez, pentru a nu fi uitată, că una dintre condițiile aderării la UE și NATO este evitarea atragerii de conflicte care le-ar putea implica.”
România a încercat normalizarea relațiilor cu Ungaria, prin intermediul unui tratat, și cu Ucraina, înaintea summitului NATO de la Madrid din 1997.
„România trebuie să aibă relații normale cu Moscova”
Fostul președinte a menționat că, după invitația României la NATO, în 2002, președintele George W. Bush a afirmat dorința de a contribui la o apropiere față de Rusia.
„De fapt, era o invitație la stabilirea relațiilor cu Moscova, care ar fi facilitat și o rezolvare a crizei transnistrene. Nimeni nu poate ignora faptul că Rusia este, totodată, parte a problemei, cât și a soluției, la fel ca și în cazul Ucrainei.”
Pentru a soluționa criza transnistreană, România trebuie să aibă o relație normală cu Moscova. Aceasta a fost „înțelegerea” cu Putin, care, ca și el, reprezenta statul, nu sinele personal. În prezent, ar fi benefică pentru România continuarea acestui proces de normalizare, pentru a sprijini Moldova în gestionarea conflictului transnistrean.
De asemenea, Ion Iliescu a remarcat că, „din motive strategice”, s-a exploatat frica potențialului atac rusesc:
„Și, pe acest fond, retorica anti-rusă este folosită în scop electoral. Trebuie să amintim un aspect crucial: suntem membri ai celei mai puternice alianțe politico-militare, și nu observ o țară sau o alianță capabilă să atace sau să se implice militar în conflict cu NATO sau cu un stat membru NATO.”
Conceptul de securitate colectivă funcționează: NATO, prin SUA, a consolidat prezența sa în România. Alianța poate determina părțile implicate în conflictul ucrainean să negocieze. Entuziasmul militarist al unor politicieni români este inexplicabil și inacceptabil. NATO este o alianță defensivă și dispune de instrumentele necesare pentru a descuraja orice adversar.
FOTO: Mediafax
Lasă un răspuns