Click Stiri

După Revoluția din 1989, Regele Mihai I a fost nevoit să rămână departe de România timp de aproape opt ani, fiind umilit de regimul fostului președinte Ion Iliescu.

Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în România. În 1990, la revenirea sa cu un pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost expulzat rapid din țară. În 1995, i s-a interzis participarea la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, fiind obligat să transmită un mesaj înregistrat.

Mai mult decât atât, în anul Revoluției, Ion Iliescu a adresat Regelui Mihai un comentariu jignitor: „este un individ care ar trebui să-și vadă de pensie și să ne lase în pace”. Această remarcă ilustra dorința regimului Iliescu de a minimaliza importanța simbolului fostului suveran în perioada post-Ceaușescu.

După 43 de ani de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR

După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să se întoarcă în România, însă demersul său a fost respins de autorități. Prima încercare a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, când regele a fost nevoit să se întoarcă din Zurich, după ce i s-a refuzat viza. Autoritățile române au argumentat că, din decembrie 1947, Mihai I nu mai avea cetățenie română.

Accesul în țară i-a fost permis abia în 1992, cu ocazia Paștelui. Vizita a avut un impact major: aproximativ 500.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și pe familia regală. Entuziasmul manifestat de populație a stârnit îngrijorare în rândul autorităților, care i-au refuzat ulterior accesul în România pentru cinci ani.

În 1994, după o nouă încercare de revenire, PDSR a solicitat Ministerului de Externe să-l declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, autoritățile invocând că vizele nu se eliberează la frontieră. Chiar dacă a coborât pe scara aeronavei, a fost obligat să revină. Imaginile respective au fost difuzate de TVR abia în 2013.

Cum justifica Iliescu această decizie?

Ion Iliescu a justificat ulterior decizia sa, susținând că sosirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare”, realizat fără acordul autorităților și în contextul unor tensiuni sociale și politice. „Regele a venit fără un plan prealabil, fără o notificare minimă autorităților, surprinzându-ne printr-un fapt împlinit”, a declarat Iliescu. Regele Mihai a condamnat aspre gestul, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să intru în țara mea ca simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este o acțiune lipsită de onoare”, a spus Regele Mihai într-un interviu acordat presei internaționale.

Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și internațional. Figuri politice din opoziție au condamnat vehement acțiunea, considerând-o un abuz de putere. Presa internațională a criticat dur regimul Iliescu, punând la îndoială angajamentul său față de valorile democratice și libertatea de circulație.

De ce se temea Iliescu de Regele Mihai

Ion Iliescu nu se temea că revenirea Regelui Mihai ar fi declanșat un val monarhist care să amenințe statul republican.

Preocupările sale erau legate de puterea simbolică considerabilă a fostului suveran, demonstrată clar în 1992, atunci când sute de mii de persoane s-au adunat în București și în întreaga țară pentru a-l asculta pe rege.

Popularitatea Regelui Mihai a fost percepută ca o amenințare directă fața de imaginea publică a lui Iliescu. Invitatia din 1992 a reprezentat, într-o oarecare măsură, un test pentru reacția populației. Toate cererile ulterioare de revenire ale Regelui au fost respinse.

La 21 de ani de la revoluție, Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu

Relațiile dintre Regele Mihai și statul român s-au îmbunătățit odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte, în 1996. În 1997, fostului suveran i-a fost restituită cetățenia română, iar președintele l-a invitat oficial să revina în țară. În anii anteriori, liderul liberalilor, Radu Câmpeanu, a propus regelui să candideze la alegerile prezidențiale din 1992, însă acesta a refuzat.

După revenirea sa în 2001, Ion Iliescu l-a invitat formal pe Regele Mihai la inaugurarea unei galerii de artă, folosind un limbaj formal („Sire”). Ambele personaje și-au strâns mâinile, marcand un gest de reconciliere simbolică.

Doar la 21 de ani după Revoluție, în 25 octombrie 2011, Regele a fost invitat să vorbească în fața Parlamentului. Momentele inedit ale acestei vizite au inclus refuzul regelui de a strânge mâna fostului președinte Ion Iliescu.

Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui

După aceste evenimente tensionate, Iliescu a optat pentru un ton diplomatic. La moartea Regelui Mihai în 2017, fostul președinte a elogiat personalitatea Regelui, exprimând apreciere pentru munca sa și deciziile sale importante. Totodată, a vorbit despre patriotismul lui în exil și rolul său în integrarea europeană și euroatlantică a țării.

„Păstrez amintirea discuțiilor purtate de-a lungul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate de la începutul tranziției. Rațiunea și dorința de a servi interesul public, indiferent de poziționarea noastră, au fost mai puternice, iar împreună am reușit să transmitem partenerilor noștri un mesaj puternic de angajament față de valorile comunității europene. Prin dispariția Regelui Mihai se încheie, probabil, cel mai complicat capitol al istoriei moderne a României, o istorie complexă, adesea dramatică, dar garantând locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană”, scria Iliescu pe blogul său.