Elveția se confruntă cu noi bariere comerciale impuse de Statele Unite.
După un nivel deja ridicat de 31%, tarifele aplicabile economiei elvețiene sunt reduse la 15%, o cotă mai acceptabilă față de propunerea inițială. Chiar și călătoria președintei Confederației Elvețiene, Karin Keller-Sutter, nu a reușit să convingă administrația americană să renunțe la tarifele maxime aplicate unei economii dezvoltate.
În ciuda unui surplus comercial de 38,3 miliarde de dolari în bunuri, Elveția înregistrează un deficit de 29,7 miliarde de dolari în servicii. Administrația americană pare preocupată de creșterea deficitului comercial cu 56% față de 2023, dar și de creșterea triplă a importurilor de aur în comparație cu anii anteriori.
Medicamentele, reprezentând o proporție importantă a exporturilor elvețiene, sunt în continuare în vizorul administrației americane. Cu toate acestea, atât aurul, cât și produsele farmaceutice sunt excluse de la tarifele actuale. În prezent, ceasurile, echipamentele medicale și ciocolata sunt cele mai vulnerabile la impact. Industria farmaceutică elvețiană, dominată de companii importante precum Roche și Novartis, se confruntă cu un potențial risc: administrația americană a declarat intenția de a impune, în maximum doi ani, taxe de până la 250%.
Tarifele americane, un risc major pentru economia elvețiană
În această situație, Banca Națională Elvețiană (SNB) se află într-o poziție dificilă. Costul măsurilor actuale ar putea reprezenta 0,2-0,3% din PIB sau circa un trimestru de creștere economică. Însă, dacă industria farmaceutică va fi afectată, economia elvețiană ar putea pierde 1-2% din PIB, necesitând o reacție rapidă din partea autorităților. Dobânzile sunt deja la zero, iar măsurile suplimentare de susținere economică, precum reducerea dobânzilor în teritoriu negativ sau intervenții valutare, au costuri semnificative. Inflația a revenit la o rată de 0,2% anualizat în luna iulie, după 0,1% în iunie și -0,1% în mai.
Elveția a experimentat timp de 8 ani dobânzi negative, ajungând la un nivel record de -0,75%. Totodată, SNB a fost ultima bancă centrală care a ridicat dobânzile în teritoriu pozitiv, în septembrie 2022, conform lui Claudiu Cazacu.
Dobânzile negative afectează transmiterea politicii monetare și creează distorsiuni în economie. De asemenea, neintervenția ar crește probabilitatea unei intervenții a băncii centrale pentru deprecierea francului elvețian. În ultimul comunicatul de politică monetară, SNB a renunțat la descrierea francului ca fiind semnificativ supraevaluat, semnalizând o disponibilitate redusă pentru intervenții directe pe piață.
Anul trecut, vânzările de franci au fost modeste, la doar 1,2 miliarde, comparativ cu dimensiunea pieței. Cu toate acestea, depozitele la vedere au crescut cu 11,2 miliarde de franci între 11 și 18 iulie, la 475,3 miliarde de franci. Această evoluție sugerează posibilitatea unor noi intervenții valutare, relativ limitate, având în vedere oportunitatea de a plasa lichidități fără a suporta costuri suplimentare și dorința SNB de a menține dobânzile la niveluri scăzute.
Impactul tarifelor americane asupra leuului românesc
Francul elvețian a rămas relativ stabil față de euro în acest an, înregistrând o apreciere de 11,1% față de dolar. O eventuală intervenție a SNB ar viza în principal cursul euro/franc elvețian, determinând o depreciere a francului față de dolar și alte monede, inclusiv leu, conform estimărilor unui consultant de strategie financiar.
Leul românesc a pierdut 1,7% din valoarea față de franc în acest an. O intervenție a SNB ar putea permite leuului să recupereze pierderile și să înregistreze o ușoară apreciere. Această evoluție ar putea ajuta la rambursarea împrumuturilor în franci elvețieni, însă ar dăuna exportatorilor români. Anul trecut, România a exportat bunuri în valoare de 1,5 miliarde de dolari către Elveția, în principal produse farmaceutice, dar și echipamente industriale, electrice și electronice.
O depreciere activă a francului elvețian ar ajuta exportatorii elvețieni, făcându-le produsele mai competitive. Însă, acest lucru ar putea atrage atenția Statele Unite, cu riscul desemnării Elveției drept „manipulatoare de curs valutar” și impunerea de sancțiuni suplimentare, care ar contracara eventualele avantaje sau ar accentua presiunile economice asupra țării.
Elveția se confruntă cu o serie de incertitudini, mai ales în contextul variațiilor tarifare impuse de Statele Unite.
Dacă tarifele actuale de 39% rămân neschimbate, SNB ar putea aștepta înainte de a interveni pe piața valutară sau prin ajustarea dobânzilor. În cazul în care industria farmaceutică este vizată de taxe mai mari, probabilitatea unei intervenții SNB crește simțitor. Intervenția ar putea viza o ușoară depreciere a francului pentru a nu irita partenerii americani și a evita o reacție excesivă a piețelor financiare. O posibilă soluție suplimentară ar reprezenta scăderea dobânzilor în teritoriu negativ. Scenariile depind de persistența taxelor americane și de spațiul pentru negocieri, posibil prin extinderea achizițiilor de echipamente militare sau deschiderea de noi piețe interne.
Sursa: Mediafax
Lasă un răspuns