Ministerul Muncii oferă detalii despre plata pensiilor private.
Proiectul legislativ privind plata pensiilor private, aprobat de Guvern, va fi supus dezbaterii parlamentare. Față de varianta anterioară, proiectul include o majorare a procentului maxim pentru retrageri și a perioadei minime de eşalonare a plății.
Norme actuale
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși peste 8,3 milioane de români, majoritatea populației active. Aproximativ jumătate dintre aceștia (4,5 milioane) contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale.
Legislația inițială prevedea adoptarea legii de plată a pensiilor private în 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor în 2008.
În prezent, Pilonul 2 efectuează plăți în următoarele situații:
- la atingerea vârstei de pensionare din sistemul public;
- în caz de invaliditate din sistemul public;
- în cazul decesului participantului, când activele sunt plătite moștenitorilor.
Normele actuale permit plata în rate pe 5 ani sau o plată unică.
Datele oficiale arată că, între 2008 și 2024, majoritatea beneficiarilor (65%) au fost pensionari pentru vârstă, optând în proporție de 74% pentru o plată unică. În 17 ani de existență a Pilonului 2, peste 238.000 de români și-au încasat deja pensiile private, cu o sumă totală de aproximativ 3,8 miliarde de lei, iar în august 2025, pragul psihologic al unui miliard de euro la nivelul plăților efectuate a fost depășit.
- Circa 4,2 miliarde de lei au fost plătite către aproximativ 250.000 de beneficiari din Pilonul 2.
- Aproximativ 890 de milioane de lei au fost distribuiți către circa 97.000 de beneficiari ai Pilonului 3.
Proцентul de 30%
Autoritățile justifică eliminarea plății unice, cu excepția cazurilor cu active foarte mici, și introducerea unui procent maxim de 30% din active.
Conform proiectului de lege, pensia privată reprezintă suma lunară suplimentară față de pensia publică, și membrii unui fond pot solicita o plată unică de maximum 30% din activele lor, înainte de începerea plății lunare.
„Această opțiune de retragere a unui procent de maximum 30% reprezintă o facilitate, nu o restricție. Din observațiile despre sistemele de pensii private din țările OCDE, procentul de plată unică se situează între 15%-30%.” (Reprezentanții Ministerului Muncii.)
Plata unică a întregului activ este permisă doar pentru sume foarte mici, insuficiente pentru o pensie lunară pe o perioadă rezonabilă.
Pragul pentru plata unică, așa cum este stipulat în noul act normativ, este de 15.372 lei.
Proiectul legislativ face parte din procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și are ca termen oficial sfârșitul anului 2026.
„OCDE-ul propune acest aspect ca o condiționalitate pentru aderare”. (Luca Niculescu, interviu Mediafax.)
Pensionarea pentru vârstă
Ministerul Muncii oferă și informații actualizate despre vârsta reală de pensionare pentru limită de vârstă.
În sistemul public de pensii, pensionarea pentru vârstă se acordă persoanelor care îndeplinesc condițiile legate de vârstă și stagiu de cotizare conform legii.
Există prevederi pentru reducerea vârstei de pensionare, în funcție de aspecte precum stagii de cotizare în condiții speciale de muncă, cotizări suplimentare, sarcini de creștere și responsabilități familiale, dar și pentru persoanele cu dizabilități.
De asemenea, persoanele care au îndeplinit condițiile de pensionare pot continua să activeze, cu acordul angajatorului, până la 70 de ani.
Numărul persoanelor care intră la pensie pentru limită de vârstă în 2024, a scăzut ușor față de estimările anterioare.
Vârsta standard de pensionare
Pensionarea pentru limită de vârstă se acordă persoanelor care îndeplinesc condițiile de vârstă și stagiu de cotizare din legislația în vigoare.
- Vârsta standard: 65 de ani (bărbați și femei), cu posibilitatea pensionării anticipate pentru femei la vârsta de 63 de ani.
- Stagiul minim de cotizare: 15 ani (bărbați și femei).
- Stagiul complet de cotizare: 35 de ani (bărbați și femei).
Mai multe detalii despre pensionare sunt prezentate în documentul specific (anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023).
Lasă un răspuns