Click Stiri

Guvernul actual intenționează să elimine impozitul de 1% aplicabil firmelor cu venituri peste 50 de milioane de euro. Măsura vizează atât companiile multinaționale, cât și cele românești.

Eliminarea impozitului este prevăzută începând cu anul 2026, conform proiectului de lege „Pachetul II”.

În primele șase luni ale anului 2024, Administrația Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat 2,06 miliarde de lei din acest impozit, potrivit ZF.

„Conform datelor ANAF, sumele încasate din impozitul minim pe cifra de afaceri, aferente primelor șase luni din 2024, se ridică la 2,06 miliarde de lei”, au precizat reprezentanții ANAF.

Surse din interior indică o posibilă încasare totală de aproape 4 miliarde de lei până la finalul anului 2024.

Contradicții privind datele oficiale ale coaliției de guvernare

În prezent, datele oficiale despre încasările din impozitul minim pe cifra de afaceri sunt inexistente, iar partidele din coaliția de guvernare prezintă cifre diferite.

Autoritățile justifică eliminarea impozitului prin stimularea investițiilor, însă nu oferă detalii suplimentare sau studii de impact.

• Care sunt investițiile preconizate?
• Care este impactul asupra bugetului?

Eliminarea impozitului pentru companiile mari nu este justificată prin angajamente specifice de investiții.

În paralel, guvernul a majorat o serie de taxe pentru populație, inclusiv TVA, impozitul pe proprietate și accizele. Aceste măsuri au apărut la un moment când premierul a declarat, într-o publicație internațională de specialitate, că România se confruntă cu o posibilă criză financiară.

Prin „pachetul II”, guvernul elimină impozitul minim pe cifra de afaceri pe care l-a introdus guvernul anterior, cu efect din 2024.

Perspectivele Ministerului Finanțelor

Ministerul Finanțelor recunoaște impactul pozitiv al acestei măsuri asupra încasărilor bugetare.

„Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 23,5% în 2024, susținute de creșterea veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul pe profit din partea băncilor comerciale”, conform raportului privind execuția bugetului de stat.

Creșterea încasărilor din impozitul pe profitul companiilor din 2024 a fost de aproximativ 6,8 miliarde de lei, iar cea mai mare parte, 4 miliarde de lei, a provenit direct din impozitul minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor mari.

Problema impozitării companiilor multinaționale este recurentă. Guvernele precedente au abordat această temă, adesea cu rezultate limitate.

• Motivul principal al acestei situații este diferența în marja de profit între companiile locale și cele multinaționale.
• Această practică este considerată optimizare fiscală, implicând o reducere a bazei de impozitare.

Companiile internaționale au acces la diverse strategii de reducere a impozitului pe profit în România, prin transferuri către entități din alte țări și cheltuieli de management.

Impozit minim pe cifra de afaceri, aplicabil tuturor companiilor mari

Impozitul minim pe cifra de afaceri, aplicat în 2024, vizează toate companiile românești cu o cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro, nu doar companiile multinaționale.

Calculul impozitului: se aplică o rată de impozit pe profit de 16%, iar pentru cifrele de afaceri mari se stabilește un impozit minim de 1%. Din această valoare se scad cheltuielile cu investițiile.

Companiile aleg taxa cea mai mică: impozitul pe profit (16%) sau impozitul minim pe cifra de afaceri (1%).

Companiile cu cele mai mari afaceri din România (Top 10)

Lista celor mai mari 10 companii, după cifră de afaceri, conține companii multinaționale, unele cu accționariat românesc.

Aceste companii generează 200 miliarde de lei din 3000 miliarde lei total.

Astfel 10 companii reprezintă 0,001% din totalul firmelor active.

În prezent nu sunt disponibile date despre impozitele plătite de fiecare companie.

Principalele 10 companii din România, clasate după cifra de afaceri

1. OMV Petrom SA – 30 miliarde lei;
2. Automobile Dacia – 28 miliarde lei;
3. OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei;
4. Lidl Discount – 24 miliarde lei;
5. Kaufland România – 20 miliarde lei;
6. Ford Otosan – 19 miliarde lei;
7. Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei;
8. Profi Rom Food – 14 miliarde lei;
9. Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei;
10. Carrefour România – 13 miliarde lei.

Sursa – Ministerul Finanțelor