O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vizitează Bucureștiul astăzi. Misiunea FMI se desfășoară între 3 și 12 septembrie și reprezintă o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada post-electorală.
Surse guvernamentale au declarat pentru un important cotidian că discuțiile cu FMI se vor concentra pe analiza economiei românești și a deficitului bugetar, inclusiv a datoriei publice și a executării bugetului de stat.
De asemenea, Guvernul va prezenta o prognoză privind creșterea economică pentru finalul anului.
Însă, cum vor percepe reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul îi va prezenta? Economia României încetinește, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023 și sub 1% în 2024, iar pentru 2025 previziunile variază, majoritatea fiind sub 1%.
Deficitul bugetar al guvernului va depăși, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan, 8% din PIB la finalul anului. Comparativ, guvernul anterior, condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB.
Datoria publică a României a cunoscut o creștere semnificativă în rândul statelor membre UE. La sfârșitul anului 2019, înainte de pandemie, datoria reprezenta 35% din PIB. Astăzi, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, datoria se apropie de 60% din Produsul Intern Brut.
Recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România se află în pragul falimentului. În astfel de situații, FMI acordă finanțare de urgență, dar cu condiții, cum ar fi reduceri de cheltuieli guvernamentale sau creșteri de impozite.
Surse din coaliția de guvernare declară că nu se pune problema unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate de discuții susțin că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă încheierea unui acord de împrumut.
Deficit în creștere și datorie record
Vizita FMI are loc într-un context economic dificil pentru România. Executarea bugetului pe primele șapte luni din 2025 evidențiază un deficit peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au crescut cu 12%, dar cheltuielile au crescut și ele, perpetuând presiunea asupra bugetului.
Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să atingă 60% din PIB până la finalul anului, după o creștere accentuată în ultimii cinci ani.
„Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a declarat ministrul Nazare.
Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea prin măsuri suplimentare în domeniul fiscal. Cu toate acestea, premierul recunoaște că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB.
„Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul Finanțelor va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară din această lună”, a precizat premierul Bolojan.
Bolojan: România riscă deficiențe financiare
Pe 15 august, Ilie Bolojan a generat speculații financiare printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii globali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani de zile cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”
Declarațiile premierului au creat îngrijorare la investitorii și în interiorul guvernului.
„Mi s-a făcut rău când am văzut interviul în Bloomberg. Orice declarație care influențează negativ este o greșeală.Domnul Bolojan a venit cu aură de reformator, dar nu are cunoștințe economice. Cei din jurul lui ar trebui să-l sfătuiască”, a declarat Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD la o emisiune.
În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au comunicat că România nu se află în situația de a negocia un acord FMI similar celui din 2009-2010, întrucât are potențial de finanțare independentă.
„Este cea mai mare greșeală pe care România poate s-o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI). Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție și rezerve financiare. Nu se pune problema…avem finanțare în piețele internaționale. Acordurile se iau când nu mai există alternative de finanțare.”
Alte surse susțin că subiectul împrumutului va fi dezbătut, dar nu se preconizează un acord în acest moment.
Recomandări recente FMI pentru România
Fondul Monetar Internațional recomandă, în ultimul raport, o reformă a sistemului fiscal, mutând accentul de pe impozitele pe muncă către impozitele pe consum și capital. Măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, conform raportului din iunie.
- Impozitul pe muncă: reducerea cotei unice de 10% la 2 cote (15% și 25%).
- Impozitarea capitalului: creșterea impozitului pe dividende la 10%.
- Impozitele pe consum: creșterea graduală a TVA.
FMI și experiența românească din 2009
FMI oferă sprijin financiar statelor membre cu dificultăți economice. România este membră FMI din 1972 și a încheiat acorduri de finanțare anterior, notabil în criza din 2009, când finanțarea a inclus măsuri dure de austeritate.
Relațiile cu FMI vin adesea cu condiționalități economice.
Lasă un răspuns