România se confruntă cu un deficit bugetar mult mai semnificativ decât cel oficial, care ar putea atinge, în realitate, 11% din PIB, avertizează experții financiari. Aceștia identifică peste 45 de miliarde de lei în cheltuieli și datorii „ascunse” în bugetele guvernelor anterioare.
Buget „estimat”, elaborat de guvernul Ciolacu 2
Guvernul actual trebuie să facă față unei situații bugetare mult mai complexe decât indicau datele oficiale de la începutul anului. Deși deficitul bugetar declarat de guvernul Ciolacu 2 era de 7% din PIB, în realitate acesta ar putea depăși 11% din PIB, ținând cont de costurile ignorate în bugetul pentru 2025. „Toată lumea se concentrează pe bugetul aprobat, dar problema cea mai importantă este că deficitul a fost estimat arbitrar de guvernul Ciolacu 2, pentru a prezenta o imagine favorabilă”, explică experții.
În plus, deși bugetul a fost elaborat pe o estimare de creștere economică de 2,5%, datele din prima parte a anului indică o creștere de doar 0,3%. Astfel, în a doua parte a anului, prioritatea va fi evitarea unei recesiuni, nu atingerea prognozei inițiale. Aceasta a devenit practic imposibil de realizat.
Costuri ascunse: peste 45 miliarde lei
Printre cheltuielile neincluse transparent în buget se numără: 5 miliarde lei restituiri de TVA restante, alte 5 miliarde lei în licitații și lucrări aprobate de CNI (Compania Naţională de Investiţii), 12 miliarde lei din achiziții supraevaluate ale proiectelor de investiții, 10 miliarde lei cofinanțare PNRR și 13 miliarde lei cheltuieli suplimentare cu dobânzile. Estimarile indică o sumă totală de 55 miliarde lei în 2025, față de 42 miliarde prevăzute inițial.
În total, aceste cheltuieli nedeclarate adaugă 45 de miliarde de lei la costul real al bugetului, modificând drastic perspectiva reducerii deficitului.
„Neconvenţional de a ascunde situaţia reală”
„Reducerea deficitului bugetar pornește de la un nivel mult mai ridicat – 11% din PIB – dacă se iau în considerare toate cheltuielile ascunse”, precizează un analist economic. Chiar și măsurile fiscale preconizate – deja cinci – nu se vor raporta la deficitul declarativ, ci la cel real, mult mai mare.
Contextul este marcat de presiune și de necesitatea de a asigura finanțări pentru plăți: „situația reală nu este de ajutor nimănui, mai ales când apar aceste plăți neprevăzute.”
Primul ministru este conștient de complexitatea situației, potrivit experților. Declarațiile sale premergătoare privind posibilitatea unei incapacități de plată se bazează pe cifrele reale, despre care deocamdată nu se pot face declarații deschise. Clarificări vor veni odată cu rectificarea bugetară.
Înțelegeri cu Bruxelles-ul – o soluție crucială
Optimistic, experții estimează că deficitul bugetar ar putea coborî spre 8,3 – 8,4% din PIB, însă numai dacă măsurile fiscale vor genera efectele preconizate și toate costurile reale vor fi recunoscute oficial.
În prezent, România se împrumută la dobânzi ridicate, din cauza rigidității bugetare și a cheltuielilor fixe. Acestea includ plăți salariale, pensii și dobânzi restante, care depășesc 80% din veniturile guvernamentale. Această situație agravează și mai mult presiunea asupra piețelor financiare, făcând de neînlocuit acordurile cu instituțiile europene pentru finanțări externe.
Lasă un răspuns