Românii continuă să se deconecteze de la sistemele centralizate de termoficare, din diverse motive, fie din cauza performanțelor slabe ale sistemului, fie pentru confort suplimentar. Datele naționale și locale, actualizate până la începutul sezonului de termoficare, indică o tendință descendentă a solicitărilor de deconectare, însă valorile rămân semnificative. În afară de confort, experții au evaluat cea mai bună soluție financiară pentru gospodării, având în vedere creșterea TVA și încheierea schemei de plafonare pentru gaze naturale: deconectarea sau rămânerea conectată la rețeaua de termoficare, respectiv o centrală individuală sau de bloc.
Câte cereri de deconectare a primit Termoenergetica?
Bucureștenii mențin tendința de deconectare, deși numărul cererilor este mai mic decât anul trecut, conform datelor transmise de Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB).
„În comparație cu anul precedent, s-a observat o scădere a numărului total de solicitări de deconectare, precum și a mediei lunare a acestora”, au comunicat reprezentanții Termoenergetica.
Media lunară a scăzut cu aproximativ un sfert.
În 2025, până în prezent, au fost înregistrate 1.240 de solicitări de deconectare, reprezentând o medie lunară de aproximativ 155 de solicitări. Anul trecut, numărul total de solicitări a fost de 2.494, cu o medie lunară de 208 solicitări.
Solicitările de deconectare pot fi depuse oricând, dar nu pot fi executate după startul sezonului de încălzire, conform condițiilor legale: „începerea sezonului de încălzire pentru consumatorii urbani va avea loc după înregistrarea, timp de 3 zile consecutive, între orele 20.00-06.00, a unor valori medii zilnice ale temperaturii aerului exterior de +10°C sau mai mici”.
Există și români care se reconectează
La nivel național, datele centralizate sunt valabile doar până la sfârșitul lui 2024, datele pentru 2025 urmând să fie disponibile în aprilie.
Conform Raportului privind serviciul public de alimentare cu energie termică centralizat din 2024, specialiștii Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei au observat o scădere a numărului de locuințe conectate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică (SACET) în majoritatea regiunilor.
Regiunea București-Ilfov deține cel mai mare număr de locuințe conectate (536.003), urmată de Sud-Vest (104.259 locuințe) și Nord-Vest (93.711 locuințe). Cel mai mic număr se înregistrează în regiunea Centru (14.620 locuințe).
În 2024, în 10 din 49 de localități s-au înregistrat deconectări de la SACET, numărând un total de 12.553 de locuințe la nivel național.
Pe zone, regiunea București/Ilfov prezintă cele mai multe deconectări (aproape 30%), cu 3.548 de locuințe, urmată de Sud-Vest (2.981 locuințe) și Vest (1.699 locuințe).
Date pentru 2023 – 2024
Totodată, s-au înregistrat și reconectări la sistemul centralizat, în special în Oradea, cunoscută pentru sursele geotermale ieftine, această tendință crescând față de anul anterior. Mai precis, în Oradea și comuna Sânmartin s-au reconectat 1.161 de locuințe.
Date pentru 2023 – 2024
În general, la sfârșitul lui 2024, cel mai mare număr de locuințe conectate la SACET a fost deținut de Compania Muncipală Termoenergetica București SA (535.304 locuințe), urmată de Termoficare Oradea, Termo Ploiești, Termo Craiova și Colterm SA Timișoara.
Totalul locuințelor conectate la SACET la sfârșitul anului 2024 a fost de 1.018.923, cu 10.814 mai puțin decât în 2023 (1.029.737). Numărul persoanelor deconectate a scăzut cu 15.897 față de 2022 (1.045.634).
În 2017, erau conectate 1.183.439 de locuințe la SACET, iar numărul celor deconectate în al doilea semestru a fost de 26.262. În ultimii șapte ani, rețelele de termoficare au pierdut 164.516 clienți.
Analiză costuri
Persoanele care optează pentru o centrală proprie trebuie să ia în considerare costuri care pot fi sau nu amortizate pe termen scurt. Experimentează diferențe în costurile de funcționare, achiziție, montaj și întreținere a centralei proprii.
„Comparativ cu anul trecut, o gospodărie cu centrală, dacă avea echipament de măsurare și conducte curate, plătea mai puțin decât o centrală pe gaz, în Bucureşti. În situaţii de colmatare a conductelor, costurile pot fi asemănătoare sau ușor mai mari. În ambele cazuri, deconectarea presupunea cheltuieli mai mari”, a declarat Monica David, președinte AEI.
Confortul suplimentar are un cost asociat.
„Adevărat, oferă un confort energetic mai bun, apă caldă la cerere și încălzire regulată. Însă, din punct de vedere financiar, în contextul subvențiilor anului trecut, conectarea la termoficare era avantajoasă”.
Situația variază în funcție de prețul gigacaloriei și subvențiile acordate. De exemplu, Oradea are energie termică mai ieftină datorită surselor geotermale și reabilitării rețelei de termoficare.
În București, în contextul subvențiilor actuale, prețurile ar trebui să fie similare cu cele din anul trecut.
„Cu o subvenție mai mică, este posibilă o tendință de deconectare de la termoficare către centrale pe gaz. După 1 aprilie 2026 (liberarea prețurilor la gaze), prețul la consumatorul final nu ar trebui să crească semnificativ, doar cu TVA”, estimează Monica David.
Facturile pentru apă caldă și încălzire în București cresc din august, ca urmare a creșterii TVA. Costurile se bazează pe tariful gigacaloriei care este influențat de subvențiile acordate de autoritățile locale.
„Prețul gazelor ar trebui să rămână aproximativ la nivelul actual. Orice analiză ține cont de tendințele actuale, fără a lua în calcul riscuri precum conflictul din Ucraina, care ar putea afecta livrările de gaze”, precizează un oficial AEI.
Românii cu centrale proprii vor plăti certificate verzi
Românii cu centrale proprii vor trebui să plătească certificate verzi, conform directivele europene, probabil amânate pentru câțiva ani.
„Impactul este estimat la 700 lei pe an, o creștere de 4-5%. Nu e un impact major față de alte prognoze”, explică Monica David.
Costul mediu pentru o centrală pe gaz variează între 1.500 și 3.500 euro, în funcție de branșament și instalații. Costul nu se amortizează ușor dacă se raportează la prețul subvenționat al gigacaloriei din București.
„Dacă subvenția dispare, prețul gigacaloriei ar fi de trei ori mai mare, amortizând astfel investiția în 3 ani”, estimează expertul AEI.
Și în cazul centralelor de bloc, costurile pot fi comparabile sau chiar superioare celor pentru centrale proprii instalate.
„Diferența de cost între o centrală de bloc și una individuală ar fi maxim 100 euro pe an, amortizând-o într-un termen lung. O centrală individuală economisește o sumă mică anual, dacă se optimizează consumul”, explică expertul AEI.
Mentenanța și reviziile regulate ale centralei personale reprezintă costuri suplimentare care influențează rentabilitatea pe termen lung.
Lasă un răspuns