Guvernul României a fost informat oficial că riscă să piardă 227.936.161 de euro din fondurile PNRR. Comisia Europeană a suspendat suma, din cererea de plată respectivă, din cauza neîndeplinirii Jalonului 121.
Conform Ministerului Energiei, procedurile de selecție pentru consiliile de administrație și supraveghere ale întreprinderilor energetice de stat nu au respectat standardele de transparență și concurență prevăzute de OUG 109/2011.
Jalonul 121 specifică necesitatea selecției membrilor consiliilor prin proceduri transparente și competitive, în întreprinderile energetice de stat. Legea prevede o perioadă de 60 de zile pentru demararea procedurilor după expirarea unui mandat sau a unei numire provizorii, scopul fiind prevenirea conducerii prelungite prin interimat. Numirea provizorie, totuși, poate oferi o abordare mai directă, mai puțin laborioasă, asupra conducerii unor companii.
Numire controversată la vârful Hidroelectrica
Compania de stat Hidroelectrica este un exemplu clar al problemei. Comisia Europeană a constatat probleme la nivelul Consiliului de Supraveghere și Directoratului. Actualul director general, Károly Borbély, face parte din observațiile CE, în contextul unui posibil conflict de interese. Acesta a fost membru în Consiliul de Supraveghere și în Comitetul de Nominalizare înainte de numirea în funcția de CEO.
Deși Ministerul Energiei susține că Borbély nu a intervenit în decizii esențiale și selecția a fost realizată de un expert independent, Comisia consideră procedura netransparentă și lipsită de concurență. Perioada scurtă dintre demisia anterioară și numire nu este considerată suficientă pentru evitarea conflictului de interese.
Hidroelectrica, vizată și pentru numirea directorului financiar
Și numirea directorului financiar al Hidroelectrica, Marian Fetița, este criticată. Comisia Europeană a solicitat clarificări privind îndeplinirea cerințelor profesionale pentru funcția de membru al Directoratului. Aceștia au constatat că persoana respectivă nu a îndeplinit cerinţele profesionale de competenţă necesare pentru această pozitie.
Ministerul Energiei a solicitat remedierea situației, avertizând că menținerea problemelor poate duce la pierderea unei mari sume de fonduri PNRR, din nou.
CE Oltenia: angajări dubioase
Comisia Europeană a identificat și deficiențe la CE Oltenia, în Consiliul de Supraveghere și Directorat, inclusiv referitoare la proceduri de selecție netransparente. Cei doi membri, Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea, au fost directați implicați în achiziționarea firme de consultanță ARC Consulting SRL. Această firmă a organizat selecțiile pentru Directorat.
Comisia a considerat situația contrară principiilor de guvernanță corporativă din PNRR. Selecția de către o firmă în care membrii Directoratului sunt clienți, nu se încadrează în criteriile de transparență.
Probleme extinse în companiile de stat energetice
Comisia Europeană a identificat deficiențe la mai multe companii energetice de stat, inclusiv Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet. Problemele identificate se referă în principal la numiri provizorii, proceduri de recrutare incomplete, sau contracte de mandat mai scurte de 4 ani.
În diverse cazuri, situațiile ridică semne de întrebare legate de integritate, transparență, și de respectarea principiilor de guvernanță corporativă.
Penalități potențiale semnificative
Guvernul a declarat că nu are instrumente legale pentru a forța revocarea membrilor Directoratelor, prerogativa revenindu-le consiliilor de supraveghere. Este posibilă contestarea în instanță a selecțiilor în curs. În cazul unor situații, de exemplu, la Hidroelectrica, refuzul de a relua procesul de selecție este considerat inacceptabil.
Potențială penalizare pentru statul român este estimată la peste 25 de milioane de euro.
Diferențe de perspectivă între miniștri
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, declara într-o publicație că problemele semnalate au fost rezolvate în timpul mandatului său, inclusiv revocări și proceduri de selecție deja inițiate. Acesta mentiona si modificări legislative care au simplificat mecanismul de revocare.
Situație complexă și riscuri majore
În lipsa unor pârghii directe pentru revocare și cu contracte de mandat deja încheiate, guvernul se confruntă cu un blocaj. Numai consiliile de supraveghere pot decide revocarea. În unele cazuri, însă, aceste consilii includ persoane implicate în procedurile contestate.
Este puțin probabilă o demisionare „de bună voie” a membrilor Directoratului, având în vedere funcțiile bine remunerate și influența politică.
Până la 28 noiembrie 2025, există riscul pierderii fondurilor dacă nu sunt îndeplinite condițiile.
Impactul asupra fondurilor europene
În total, România are bani suspensați din PNRR din cauza mai multor jaloane, nu doar a celui legat de guvernanța corporativă. Această situație afectează proiecte de dezvoltare și pune sub semnul întrebării implementarea programelor de dezvoltare.
Lasă un răspuns