Planul PSD pentru redresarea economică include mai multe măsuri pentru piața muncii, vizând în special absolvenții români. Liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a solicitat sprijinul colegului său social-democrat, Roxana Mânzatu, vicepreședinte al Parlamentului European.
Eurodeputatul a explicat pentru publicația Gândul care sunt programele europene de finanțare accesibile României, dar care nu sunt utilizate în prezent.
Conform statisticilor europene, „rata șomajului în rândul tinerilor români este mai mare decât media europeană – în 2024 a ajuns la aproape 24%, față de 15% la nivelul UE”, afirmă Roxana Mînzatu.
„De asemenea, numărul tinerilor care nu lucrează, nu studiază și nu urmează cursuri de formare (NEETs) este ridicat, reprezentând aproape unul din cinci tineri români, față de unul din zece în UE.
Din fericire, ambii indicatori prezintă o evoluție pozitivă.
Printre principalele cauze se numără abandonul școlar precoce și discrepanța dintre cunoștințele dobândite în școli și cerințele pieței muncii”, adaugă Roxana Mînzatu, în declarații pentru Gândul.
Care sunt inițiativele europene care pot atrage finanțare pentru piața muncii românești
Europarlamentarul român a identificat mai multe programe de finanțare europeană accesibile României fără a implica fonduri naționale, menite să sprijine inserția tinerilor absolvenți pe piața muncii.
„Comisia Europeană recomandă României valorificarea fondurilor europene disponibile în cadrul Fondului Social European Plus, al Politicii de Coeziune 2021-2037 și Programului Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR).
Aceste fonduri trebuie utilizate pentru eradicarea cauzelor care generează șomajul printre tineri, cum ar fi abandonul școlar, și pentru sustinerea acestora.
Este vitală corelarea măsurilor de sprijin pentru tineri cu posibilitățile de angajare și antreprenoriat în sectoarele cu deficit de forță de muncă.
În acest sens, este esențială utilizarea platformei Reconnect, dezvoltată prin fonduri europene, care permite evaluarea compatibilității educației cu piața muncii și formularea unor politici educaționale și de ocupare a forței de muncă eficiente.
De asemenea, România trebuie să implementeze în totalitate „Garanția pentru Tineret”, un program care asigură, în maximum patru luni de la terminarea studiilor sau pierderea locului de muncă, o ofertă concretă de muncă, stagiu sau formare continuă.
„Garanția pentru Tineret” este implementată din 2013 și a ajutat peste 57 de milioane de tineri europeni.
Este esențială, desigur, finanțarea acestor inițiative”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.
Fondurile pot finanța și stagii practice pentru elevi și studenți
Crearea întreprinderilor economiei sociale și dezvoltarea antreprenorilor sociali este susținută, și va continua să fie susținută, din Fondul Social European (FSE).
Aceste fonduri nerambursabile pot fi utilizate pentru stagii practice pentru elevi și studenți, proiecte de antreprenoriat sau dezvoltarea competențelor tinerilor.
„În perioada 2021–2027, Fondul Social European Plus alocă României 7,3 miliarde €; 880 milioane € sunt destinate tinerilor prin programul „Educație și Ocupare”, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
FSE poate sprijini și angajatorii care crează locuri de muncă pentru tineri vulnerabili, suportând costurile salariale pentru o perioadă limitată.
România a implementat numeroase programe de acest tip de la aderare, coordonate de Ministerul Muncii, ANOFM, CNDIPT și Ministerul Educației.
Programul Start Up Nation, cu un buget de 446 milioane euro (UE și național), va sprijini în jur de 30 000 de tineri și adulți, va contribui la înființarea a 7.750 de firme (5.250 de tineri) și generarea de 15.000 de locuri de muncă. Programul „Educație și Ocupare” (prioritizând obiectivele 2 și 4) beneficiază de finanțare din Fondul Social European Plus.”, a mai adăugat Roxana Mînzatu.
Prin programul „Educație și Ocupare”, România se angajează să susțină 40.000 de elevi din învățământul profesional cu stagii de ucenicie.
Lasă un răspuns