Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a examinat, vineri, 28 martie, evoluțiile conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei acum trei ani. Dezbaterile s-au concentrat pe progresul negocierilor pentru soluționarea conflictului, iar CSAT a decis continuarea sprijinului militar și financiar acordat Ucrainei, precum și o creștere progresivă a alocației pentru apărare din PIB-ul României, potrivit Administrației Prezidențiale.
În contextul actual de securitate regională, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării includ:
intensificarea cooperării bilaterale și aliate pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin desfășurarea de forțe aliate în România
consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării
analiza și harmonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe gestionarea crizelor, securitatea cibernetică și reziliență
asistență pe toate planurile pentru Republica Moldova
măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina
adaptarea planurilor și a acțiunilor operaționale pentru o gestionare eficientă a migrației la frontierele României.
Membrii CSAT au convenit că România, ca țară veină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, dorește încheierea conflictului, dar solicită participarea țării conduse de Volodimir Zelenski la negocierile de pace.
„Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. România rămâne fermă în susținerea necesității unui acord de pace care să asigure garanții solide de securitate, să descurajeze orice agresiune viitoare din partea Rusiei și care să urmeze încetarea focului. Cooperarea transatlantică joacă un rol esențial în acest proces. Negocierile de pace nu pot fi eficiente fără participarea Ucrainei și a Europei”, se arată în comunicatul emis după ședința CSAT, prima condusă de președintele interimar Ilie Bolojan.
Toți membrii CSAT au convenit să sprijine Ucraina financiar și militar, contribuind totodată la găsirea unei soluții negociate pentru realizarea păcii, a precizat Palatul Cotroceni, fără a dezvălui amănunte despre această soluție.
Totodată, Republica Moldova, țara veină, va fi continuu ajutată, având în vedere evoluțiile din Marea Neagră. „Având în vedere impactul acestor evoluții asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au analizat modalitățile de asistență continuă pentru asigurarea viitorului european al acesteia”. Drept urmare, țara noastră va mări progresiv procentul din PIB alocat apărării.
În prezent, România alocă peste 2% din PIB apărării. Cu toate acestea se urmărește creșterea acestui procent la 5%, așa cum dorește președintele SUA, Donald Trump. Totuși, în ultimii ani, cheltuielile efectiv alocate apărării au fost sub nivelul prevăzut.
De asemenea, România dorește să dezvolte relația bilaterală cu SUA pentru a asigura continuitatea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre. Totodată, s-a luat decizia privind dotarea Forțelor Navale Române cu o corvetă nouă pentru a-și consolida capacitatea de apărare.
„Achiziționarea acestei nave va contribui semnificativ la modernizarea flotei și va consolida capacitatea operațională – fiind parte a programelor de modernizare și dotare aflate în diverse etape de executare. Armata Română va continua să prioritizeze eforturile strategice de consolidare a capacităţii de apărare la nivel naţional şi aliat, în vederea descurajării şi contracarării eficace a tuturor tipurilor de ameninţări.”, a transmis Palatul Cotroceni.
Cum se întrunește CSAT și cine participă
Conform legislației, CSAT se convoacă la inițiativa președintelui, periodic (trimestrial) sau ori de câte ori este necesar, dar și la inițiativa a cel puțin patru membri.
Președintele României conduce CSAT, iar prim-ministrul este vicepreședinte. Membrii Consiliului sunt: ministrul apărării, ministrul de interne, ministrul de externe, ministrul justiției, ministrul economiei, ministrul finanțelor, directorul SRI, directorul SIE, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
Lasă un răspuns