Click Stiri

Victorie în primul tur al alegerilor prezidențiale pentru Călin Georgescu – confirmată de Curtea Constituțională a României în data de 24 noiembrie 2024. Candidatul independent suveranist urma să se confrunte în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie 2024, cu Elena Lasconi.

Se anticipa o finală „ardentă”, iar tensiunea se intensifica, devenind din ce în ce mai dramatică. România aștepta cu interes desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de președintele Klaus Iohannis pentru 28 noiembrie 2024.

Subiectul principal era interferențele externe în procesul electoral și atacurile cibernetice care ar fi „atacat” România, însă decizia CCR de validare a primului tur al alegerilor – precum și renumărarea voturilor, inițial – confirma că totul s-a desfășurat în limite normale.

Din această cauză, data de 4 decembrie 2024 avea o semnificație deosebită, iar Gândul prezintă cronologic evenimentele din România după primul tur al alegerilor prezidențiale, culminând, în 6 decembrie 2024, cu anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a României.

• 25 noiembrie. Rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale provoacă un șoc național și internațional. Georgescu și Lasconi sunt declarați câștigători, iar Marcel Ciolacu își încheie mandatul de președinte al PSD. Klaus Iohannis afirmă că alegerile s-au desfășurat fără ingerințe.
• 26 noiembrie. Tensiuni între câștigătorii surpriză ai primului tur. Lasconi susține o alianță pro-NATO și pro-UE, în timp ce Georgescu reacționează: „Se cere poporului român să intre în războiul din Ucraina”.
• 27 noiembrie. Continuitatea scandalului „TikTok”. Președintele Iohannis declară că nu a primit informații de la serviciile secrete despre promovarea lui Georgescu online și convoca surprinzător CSAT. AEP publică sumele cheltuite de candidați în campanie, iar doi contesta la CCR rezultatul primului tur.
• 28 noiembrie. CCR decide renumărarea voturilor, CSAT raportează despre „atacuri cibernetice” suspectate a fi fost directing rezultate electorale, STS neagă orice interferență, iar AEP sesizează Parchetul în cazul campaniei lui Georgescu.
• 29 noiembrie. Românii se pregătesc pentru alegerile parlamentare, CCR amână validarea rezultatelor, iar Ciolacu anunță retragerea din cursa pentru Cotroceni în cazul reluării alegerilor prezidențiale.
• 30 noiembrie. Zi de tranziție către scrutinul parlamentar. AEP încheie campania electorală, CAB exclude observatorii independenți din procesul de renumărare, iar Lasconi ironizează declarațiile lui Iohannis.
• 1 decembrie. Înainte de ziua națională, românii participă la vot pentru alegeri parlamentare. PSD domină, iar AUR devansează PNL și USR. Se păstrează tăcerea în privința procesului de renumărare a voturilor din primul tur prezidențial.
• 2 decembrie. „Suveraniștii” celebrând validarea primului tur, Curtea Constituțională confirmă rezultatele, iar finaliștii completază podiumul pentru turul al doilea: Georgescu și Lasconi.
• 3 decembrie. Începe perioada de așteptare pentru turul al doilea, după decizia CCR. România se află în pregătiri și în așteptarea desecretizării documentelor CSAT.

Pe 4 decembrie 2024, Administrația Prezidențială a emis un comunicat în care precizează că „președintele Klaus Iohannis a aprobat, conform legii, declasificarea informațiilor furnizate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024”.

Acest comunicat a fost primul pas spre anularea alegerilor, fiind specificat că „Hotărârea CSAT din 28 noiembrie 2024 a fost transmisă către instituții precum SRI, SIE, MAI, STS, AEP, BEC, Parchetul Înaltei Curți, Ministerul Justiției și ANCOM pentru a demara urgent anchetele, în conformitate cu competențele legale”.

Din documentele declasificate reiese că SRI a identificat o campanie coordonată de amplificare a popularității lui Georgescu, în special pe TikTok, cu două săptămâni înainte de scrutin, care i-a asigurat victoria în primul tur cu 22,94% din voturi. (detalii AICI)

• Promovarea intensă s-a realizat prin multiple conturi coordonate pe TikTok, utilizând algoritmi de recomandare și promovare plătită.
• Informațiile arată că 797 de conturi au fost create încă din 2016 pentru susținerea candidatului.
• Reprezentanții SRI au subliniat că Georgescu a declarat că nu a cheltuit buget în campanie, însă dovezile indică implicarea contului „bogpr” pe TikTok, utilizat de Bogdasn Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu, așa cum a fost dezvăluit de Gândul.

Călin Georgescu

4 decembrie 2024. SIE avertizează: „România, țintă pentru acțiuni hibride ruse”

Potrivit Serviciului de Informații Externe, în scenariul disputat al alegerilor din 2024 – turul întâi – s-a observat și implicarea Federației Ruse.

Conform SIE, „România este vizată de acțiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și sabotaje”, fiind percepută de decidenții de la Moscova ca un stat adversar.

„Analiza modului în care propaganda rusă a vizat România în 2024 evidențiază o strategie indirectă prin promovarea apartenenței la NATO/UE și sprijinul pentru Ucraina și R. Moldova, precum și operațiuni informaționale directe legate de creșterea amenințărilor asupra securității naționale a României”, preciza SIE, conform documentelor din ședința CSAT. (detalii AICI)

4 decembrie 2024. MAI: „Similitudini în pattern-urile de acțiune înainte de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei”

De asemenea, și Ministerul Afacerilor Interne a furnizat informații relevante din documentele declasificate, indicând un „tipar comportamental comparable cu cel din Ucraina înainte de atacul Rusiei”.

„Analiza spațiului informațional arată că, în cazul României, acțiuni similare celor din Ucraina au fost identificate înainte de începutul ofensivei militare ruse. Campania informațională „Echilibru și Verticalitate” are asemănări cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Rusia în Ucraina, ambele bazate pe manipularea micro-influencerilor legitimi”, se menționează în nota de evaluare a MAI.

În document se mai precizează că, din luna noiembrie 2024, peste 100 de influenceri – cu un total de peste 8 milioane de urmăritori – au fost ținta unor strateegii de manipulare privind identitatea candidatului susținut.

„Unele dintre aceste campanii implică suportul unor grupări extremiste de dreapta, infracționale sau religioase, având anterior narative proruse, anti NATO sau anti-Ucraina”, conform unei note oficiale a MAI. (mai multe detalii AICI)

4 decembrie 2024. Ambasada SUA în România: „Informațiile raportului CSAT impun investigații complete”

În aceeași zi, Ambasada SUA în România a emis o declarație oficială în care Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, subliniază că alegerile prezidențiale din țara noastră au fost monitorizate cu atenție.

Raportul CSAT este considerat „îngrijorător”, fiind direcționat către autorități pentru o investigație nutriție completă, în special în contextul acuzațiilor de implicare a Rusiei în activități cibernetice malițioase menite să influențeze procesul electoral.

„Am urmărit cu atenție scrutinul din România. Alegerea poporului român este respectată, iar Statele Unite nu interferează în procesul electoral.

• Suntem preocupați de raportul CSAT privind implicarea Rusiei în activități cibernetice malefice menite să influențeze alegerile din România
• Informațiile din raport trebuie verificate pentru a proteja integritatea procesului electoral din țară

• Statele Unite apreciză contribuția României ca aliat important în NATO și partener în Uniunea Europeană.
• Progresul României în integrarea în comunitatea transatlantică, obținut cu greu, nu poate fi afectat de actori externi care încearcă să destabilizeze politica externă a țării.
• O astfel de intervenție ar putea avea consecințe grave asupra colaborării SUA cu România în domeniul securității și asupra investițiilor străine din țară.

Printr-un parteneriat durabil, am realizat progrese semnificative în domeniul apărării, în cooperarea economică și în procesul de eliminare a vizelor. Continuăm să lucrăm pentru menținerea securității și prosperității cetățenilor noștri”, a fost declarația oficială a Departamentului de Stat al SUA în România.