ProSport a publicat acum două săptămâni relatarea unui caz de violență fizică petrecut într-un bazin de polo din București.
Evenimentul, reclamat la autorități și organismele de protecție a copilului, s-a petrecut pe 30 septembrie 2025, pe marginea unui bazin de înot din capitală. Nervos pe unul dintre elevii săi, antrenorul Iulian Rădoi, ar fi lovit un sportiv de numai 15 ani cu un șlap direct peste față.
Scrisoare deschisă semnată de părinți pentru sprijinirea antrenorului acuzat că ar fi lovit cu un șlap un jucător de polo de 15 ani
Tehnicianul nu a negat incidentul, afirmând că el ar fi fost exagerat de părinții copilului, și a menționat că nu a avut intenția să lovească, ci doar să-i atragă atenția.
Mai mulți părinți ne-au transmis opinia lor, pe care o prezentăm mai jos:
„Ne exprimăm dezacordul față de orice formă de violență și abuz asupra sportivilor de către antrenori (…)
Dl. antrenor este dedicat echipei și copiilor, și i-a ghidat în momente dificile, coordonând, ascultând, încurajând sau corectând diferite grupe de vârstă.
Doar cei implicați în activitatea sportivă pot înțelege dificultățile acestui proces: antrenarea mai multor echipe de vârste diferite – U12/13, U14/U15, U16/U18 – fiind un efort susținut pentru a fi prezent pentru nevoile fiecărui sportiv, în cea mai mare parte singur pe durata activităților la club. Înainte de a fi sportivi, poloiștii sunt copii cu personalitate, nevoi, temeri și nesiguranțe…
Și tot el, fără ezitare, s-a implicat și a sprijinit. A ajutat copiii retrași în ei, care nu aveau clar stângă sau dreaptă, a susținut părinți îngrijorați că unii dintre acești copii, mai diferiți, nu vor putea ajunge de performanță, și a contribuit la transformarea lor, la modelarea lor în sportivi de elită, plăcuți la meciuri. A ajutat copiii și a format sportivi de valoare.
Mulți dintre noi avem povești. Despre cum un copil timid, considerat a nu avea potențial în polo, a devenit un inter sau extremă de mare valoare, o prezență imposibil de ignorat în bazin, sub îndrumarea consecventă și profesionistă a dlui Rădoi.
„Are un ton mai hotărât, este un om cu suflet mare”
Sau despre cum „i-a redat încrederea în joc și bucuria de a concura” și despre modul în care „Domnul antrenor le-a insuflat copiilor mei dorința de a fi mai buni, de a nu renunța. Merg cu plăcere la fiecare antrenament și meci, nimic nu le pare dificil.
Chiar dacă uneori are un stil mai strict, este un om cu suflet generos, care se consumă pentru fiecare detaliu, pentru că înțelege că progresul se realizează împreună. Dincolo de rolul de antrenor, reprezintă sprijin, ghid și o persoană de încredere — în apă și în afara ei.” — Mădălina G., mama lui V. și D.
Un alt părinte, al cărui copil este legitimat într-un club din Germania, afirmă: „Dl. Rădoi a fost primul antrenor cu care A. a obținut rezultate și îl apreciază foarte mult. Dl. Rădoi a fost motivul pentru care A. nu a dorit să schimbe clubul din București, chiar dacă avea această opțiune. Îi mulțumim pentru implicare și dedicare în dezvoltarea lui A. ca jucător de polo!” — M. Dancu.
Un alt sportiv are în plan să renunțe la polo, dar nu așa s-a întâmplat. „Dacă nu își schimbase clubul în 2024, nu mai juca polo în prezent. Respect pentru dl. antrenor că i-a redat încrederea și motivația de a continua.” — Voinea R., părintele unui sportiv.

Semnatarii acestei manifestări sunt peste 40 de părinți ai copiilor sau foști elevi ai dlui. Rădoi, imparțiali, recunoscând complexitatea și provocările sportului de performanță, implicarea emoțională și efortul continuu. Pentru noi, performanța sportivă înseamnă lacrimi, trăiri intense și depășirea limitelor fizice și psihice, adesea cu durere fizică.
Momente dificile în care adversarul poate fi chiar antrenorul, pentru că, deși copiii pot să nu realizeze pe moment, bucuria adevărată stă în trecerea peste obstacole, în implicarea constantă și în reușita de a realiza scoruri și scheme perfecte sub îndrumarea antrenorului.
„Chiar dacă, da, sunt momente de nervi”
Da, cunoaștem temperamentul coleric, dar și bunătatea nesfârșită, care l-a făcut să tolereze unii adolescenți cu limbaj sau comportament dificil, și să aibă o pasiune extremă pentru perfecțiune și dezvoltarea sportivilor.
Ilona T menționează: „Sunt Ilona T, mama lui A. T. și îl cunosc de mult pe domnul Rădoi Iulian. Vreau să evidențiez profesionalismul și dedicarea acestui antrenor. Am observat mereu cum a luptat pentru echipă, cum a păstrat unitatea și motivația.”
„Poate nu este cel mai răbdător, dar are cea mai sinceră dragoste pentru copii, sport și echipă. Progresul lor și atmosfera plină de energie de la antrenamente sunt rezultatul efortului constant al său, apreciat de noi, părinții.” — o opinie exprimată de un părinte.
Noi, părinții, cunoaștem aceste aspecte, iar lui Rădoi, fost sportiv de performanță, îi arătăm respect pentru munca continuă depusă în dezvoltarea copiilor noștri.
Deși are momente de cumpănă, temperamentul coleric (în cadrul tipologiilor de personalitate, alături de flegmatic, sangvinic și melancolic) îi aduce și momente intense. Deși nu este agresiv, caracterizează o anumită permisivitate.
Promovează meritocrația, într-o societate în care preferințele nepotismului și relațiile influențează ascensiunea, iar efortul său este onest, bazat pe rezultate sportive. Astfel, unii părinți cu ambiții de antrenori sau cu interese personale pot fi nemulțumiți de viziunea sa, dar polo pe apă implică disciplină, muncă și respect reciproc.
Unele opinii susțin că, dorința de a păstra pasiunea și emoția în sport, chiar dacă implică și momente de tensiune, este esențială. În sport, expunerea emoțiilor și a pasiunii nu trebuie să fie suprimată, ci încurajată, întrucât aceasta hrănește performanța și spiritul de echipă, așa cum se poate observa în timpul meciurilor.
„Strict dorința de atragere a atenției”
Solicitarea ca un antrenor să nu manifeste emoții este asemenea refuzului unui însetat de apă. În cazul adolescenților, provocarea de a gestiona emoțiile și reacțiile mai intense face parte din procesul de educație și dezvoltare. Cu referire la „incident”, se consideră că a fost interpretat în dimensiunea sa reală de către cei competenți, fiind o reacție justificată de dorința de a atrage atenția, pentru că sportivul nu a răspuns la apelurile verbale.
Evocând aceste aspecte, comunicatul semnat de peste 40 de părinți ai clubului CSS Triumf reafirmă angajamentul pentru dezvoltarea sportivilor, în condițiile în care fiecare reacție are contextul și justificarea sa, iar procesul de antrenament presupune uneori reacții intense pentru atingerea obiectivelor.










Lasă un răspuns