Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este administrat de CNAS, iar resursele sale provin din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi transferate ulterior către Fondul Sănătăţii, precum şi din CASS datorată de anumite persoane cu venituri extrasalariale, achitate plafonat la ANAF în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxele clawback plătite de deţinătorii de autorizaţii pentru medicamente, precum şi din subvenţii. Din fondurile colectate la Fondul Sănătăţii, CNAS asigură plata medicilor şi a altor furnizori de servicii medicale cu contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, pentru serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale furnizate pacienţilor. Banii din Fondul Sănătăţii sunt alocaţi și pentru spitale, pentru acoperirea majorărilor salariale ale personalului medical și auxiliar, conform legii salarizării unitare.
Analiza lunară a execuţiei bugetare a FNUASS evidenţiază sursele de venituri, contribuind la înţelegerea impactului asupra fondului, precum și modul în care banii sunt utilizati.
Implementarea Legii 141 din 2025, care a eliminat majoritatea excepţiilor de la plata CASS, a condus la o creştere semnificativă a veniturilor în FNUASS: aproape 950 de milioane de lei au fost aduşi în septembrie, octombrie şi noiembrie 2025 de către pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, de la cărora s-a reţinut CASS pentru veniturile peste pragul de 3.000 de lei, precum şi de către persoanele care s-au asigurat opţional la sănătate, conform analizei Economica.net.
Explicativ: puţin peste 921 de milioane de lei din totalul menţionat au fost virate la FNUASS de către Casele de Pensii, pentru partea de pensie ce depăşeşte pragul de 3.000 de lei lunar, respectiv de către persoanele fizice asigurate opţional la sănătate, după depunerea declaraţiei unice.
Pe de altă parte, sumaa de 26,5 milioane de lei, virată de ANAF, reprezintă contribuţia plătită de persoanele fizice care au optat pentru asigurare voluntară la sănătate, fie din motive legale, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat voluntar, achitând prima tranșă a CASS chiar la depunerea declarației fiscale, conform analizei Economica.net.
Detalii despre modificările în finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt disponibile în articolul dedicat: Asigurarea de sănătate în legea nouă: reţinerea CASS pentru coasiguraţi, CASS din indemnizaţia de creştere a copilului, reducerea indemnizaţiilor de concediu medical pentru cazurile scurte, plata în tranşe neregulate a asigurării voluntare
Urmărind perioada ianuarie – octombrie 2025, veniturile generate de aplicarea Legii 141 din 2025, în special cele din contribuțiile de asigurări, reprezintă o proporţie relativ mică din totalul veniturilor fondului.
Principalii piloni ai finanţării sistemului: contribuţiile de asigurări, subvenţiile de la stat şi taxa clawback, care susţin întregul mecanism în primele 10 luni, conform analizei Economica.net.
Scădere semnificativă a deficitului FNUASS în primele zece luni
Deficitul Fondului Sănătăţii a fost de 2,67 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2025, fiind cel puţin dublu faţă de acelaşi interval din 2024, datorită creşterii dublate a subvenţiilor de la stat, conform analizei Economica.net.
Execuţia bugetară pentru perioada ianuarie – octombrie 2025 include:
Venituri totale de circa 66,4 miliarde de lei, în creştere cu 17,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2024.
Primul pilon – contribuţiile de asigurări, în special CASS
Veniturile din contribuţii au totalizat 57,6 miliarde de lei, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Aproximativ 950 de milioane de lei au fost colectaţi în septembrie – octombrie 2025 de la pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei şi de către cei ce s-au asigurat voluntar, conform analizei Economica.net.
Veniturile din CASS, atât din salarii reţinute şi virate de ANAF, cât şi din asigurarea voluntară, precum și contribuţia pentru muncă în concedii şi indemnizaţii, contribuie semnificativ la fond, arătând impactul măsurilor legislative din ultimul an.
Începând cu 1 ianuarie 2024, din contribuţia pentru muncă, de 2,25%, se păstrează lunar o cotă de 30% pentru finanţarea concediilor medicale, conform Legii 421/2023.
Veniturile din contribuţii, ca procent din totalul fondului, au atins 85,6% în primele șapte luni ale anului 2025, apoi au scăzut ușor faţă de aceeaşi perioadă din 2024, datorită creşterii subvenţiilor de stat.
Creşterea veniturilor din contribuţii cu 14% și influenţa deciziilor guvernamentale
Majorarea salariului minim brut la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025.
Incluziunea tichetelor de masă în baza de calcul CASS de la 1 ianuarie 2024, stabilită prin lege.
Extinderea bazei de calcul a CASS pentru unele indemnizaţii de concediu medical începând cu 1 ianuarie 2024, și restricţiile ulterioare din aprilie 2024, conform analizei Economica.net.
De la 1 ianuarie 2024, indemnizaţiile de concediu medical pentru anumite cazuri și categorii beneficiază de scutire de la plata CASS, inclusiv pentru concedii de maternitate, îngrijirea copilului bolnav, sau a pacientului cu afecţiuni oncologice, boli TBC, HIV/SIDA, precum și pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Din noiembrie 2023, angajații din construcții, sectorul agricol și industria alimentară plătesc CASS în cotă de 10%, conform Legii 296/2023, odată cu majorarea salariilor minime din aceste domenii, conform OUG nr. 93/2023.
Subvenţiile de la stat pentru FNUASS au totalizat 4,4 miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025, fiind cel puţin dublu faţă de cele din anul precedent.
Taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţii pentru medicamente a adus venituri de 4,3 miliarde de lei, cu aproape 18% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform analizei Economica.net.
Utilizarea fondurilor colectate la FNUASS
Plăţile totale din fond în primele 10 luni ale anului 2025 au ajuns la 69 de miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de anul precedent.
Cheltuieli pentru medicament, materiale sanitare și dispozitive medicale
Din FNUASS au fost achitate 23,8 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2025, cu 16,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024.
Costuri pentru servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi
Valoarea plăţilor a fost de 14,7 miliarde de lei, în creștere cu 6% faţă de același interval din anul anterior.
Transferuri între unități ale administrației publice
Suma transferurilor între entități a fost de 14,2 miliarde de lei, cu aproape 13% mai mult decât în perioada similară din 2024.
- Aceste transferuri acoperă creșterile salariale ale personalului din unitățile sanitare publice sau unitățile subordonate autorităților locale, în conformitate cu legea salarizării unice.
Plăţi pentru asigurări și protecție socială
Valoarea plăţilor efectuate pentru asigurările sociale de sănătate în primele 10 luni ale anului 2025 a fost de 4,6 miliarde de lei, cu aproape 22% mai mult față de aceeași perioadă din 2024, conform analizei Economica.net.
Lasă un răspuns