Iniţiativa legislativă a fost depusă cu o săptămână în urmă de către senatorul Ninel Peia, conform Agerpres.
În moţiune se solicită demisia „Guvernului progresist” condus de Ilie Bolojan, acuzându-l de faptul că „a demonstrat incapacitatea de a administra eficient domeniile finanţe, sănătate, educaţie, protecţie socială, justiţie şi administraţie publică – toate sectoare esenţiale pentru viaţa unui popor liber şi demn”.
„Locuitorii suportă consecinţele, în timp ce Guvernul continuă să asocieze austeritatea cu eficienţa, iar achiziţiile externe cu dezvoltarea naţională. România nu mai poate tolera această combustie toxică între incapacitate şi nepăsare. Prin urmare, cerem Parlamentului să recunoască eşecul Guvernului şi să adopte măsuri constituţionale apropiate – mai precis, înlocuirea Cabinetului Bolojan. Naţiunea merită mai mult decât promisiuni vagi şi politici care o impoveresc. Întreaga societate merită un guvern care să servească interesele naţionale, nu pe cele ale oportunismului politic sau ale afacerilor controlate de influenţe externe. Această moţiune reprezintă un apel la demnitate, responsabilitate şi reformă. Pentru România muncitoare, speranţele și dreptul de a fi respectată, votaţi moţiunea de cenzură şi înlăturaţi Guvernul progresist Bolojan”, se precizează în textul moţiunii, semnat în numele semnatarilor de chestorul Senatului Ninel Peia.
Conform documentului, „catastrofa de la Paltinu nu reprezintă un incident, ci o imagine fidelă a conducerii Bolojan – un ministru progresist a decis să golească complet un baraj în plină vreme de cod meteorologic cu risc hidrologic”.
„Pentru a agrava situaţia, golirea s-a realizat fără o sursă alternativă de apă şi cu rezervoarele deja epuizate. Extracţia din straturile cele mai joase ale lacului a transformat apa într-un amestec de nămol industrial, iar staţia de epurare Voila, incapabilă să gestioneze turbiditatea extremă, a cedat. Toate acestea fără un plan de intervenţii etapizate, concrete şi coerente”, mai arată în moţiune.
„Guvernul s-a specializat, cu o consecvenţă de invidiat, în a acţiona împotriva propriului popor”, afirmă semnatarii moţiunii.
Ei notează că „Guvernul Bolojan a decis să continue tradiţia guvernelor anterioare, supraîndatorarea, datoria publică ajungând în august 2025 la aproape 1.085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult faţă de începutul anului”.
În viziunea iniţiatorilor, mediul de întreprindere a devenit „duşman” pentru executiv, cu peste 11.000 de societăţi în insolvenţă în primele 10 luni şi 32% dintre IMM-uri „inabilă să îşi plătească taxele”, în timp ce companiile de stat risipesc fonduri în mod continuu.
Potrivit parlamentarilor semnatari, „guvernarea progresistă se realizează în izolare, sindicatele, părinţii şi comunităţile fiind ignoraţi cu aroganţă extremă”, rezultând un „regim segregator, cu infrastructură veche de secol XIX, toalete în curte, unităţi şcolare neconsolidate, mascate de o finanţare false”.
„Administraţia publică locală reprezintă coloana vertebrală a unui stat funcţional. Guvernul progresist Bolojan a tratat această structură cu dispreţ, ca pe o piesă de mobilier mobila sau mutabilă fără consecinţe. Reducerea agresivă a personalului din primării şi instituţii locale nu a fost nici analizată, nici pilotată, nici consultată. A fost impusă. (…) În loc să eficientizeze administraţia, Guvernul a destabilizat-o. În loc să aducă echilibru, a provocat haos”, se afirmă în moţiune.
Potrivit documentului, „apărarea naţiunii reprezintă un pilon strategic pentru orice stat, iar modernizarea sectorului militar este esenţială, însă transformarea bugetului apărării într-un fond de finanţare fără control, în timp ce educaţia, sănătatea şi administraţia publică sunt subfinanţate, reflectă o politică de mutare a responsabilităţilor, nu o strategie de stat”.
„Guvernul progresist Bolojan a direcţionat România spre un drum periculos, reducând salariile asistenţilor sociali, diminuând personalul medical, comasând şcoli, alocând fonduri uriaşe pentru achiziţii militare fără transparenţă şi fără transfer tehnologic real în industrie. În esenţă, plătim pentru echipamente militare din resurse externe, în timp ce economia internă stagnează. Dacă România investeşte în apărare, aceste resurse trebuie să generate dezvoltare naţională, uzine româneşti, locuri de muncă româneşti, tehnologii româneşti şi capacităţi de producţie autohtone. (…) România devine mai mult un client strategic decât un partener, iar apărarea naţională începe cu respectul pentru demnitatea şi funcţionalitatea societăţii. Naţiunea merită un guvern care să activeze în interesul României”, subliniază semnatarii moţiunii de cenzură.
Lasă un răspuns