Janik avertizează că Europa a pierdut „puțin din capacitatea” de a transfera know-how-ul și tehnologiile dezvoltate cu finanțare publică către sectorul privat, similar perioadelor în care bugetele pentru apărare generau inovații valorificate ulterior în economie.
„Exista agenții care sprijineau în mod sistematic realizarea acestui transfer, astfel încât fondurile provenite din impozite să fie alocate eficient, mai întâi în sectorul public, apoi să se analizeze ce s-a dezvoltat și ce poate fi integrat în afara sectorului public. Astfel, cred că în Europa s-a pierdut puțin din capacitatea de a realiza acest proces, însă pentru AI ar fi benefic ca sectorul academic și cel public să colaboreze, urmând ca rezultatele să fie transferate, iar companiile mari să evolueze independent”, afirmă ea.
Janik evidențiază importanța fundamentală a implicării statului în adoptarea tehnologiilor avansate: „Recomand întotdeauna inițierea procesului în sectorul public, deoarece acesta poate valorifica cu adevărat AI în avantajul cetățenilor, atât din perspectivă de eficiență, cât și de securitate”.
ea subliniază că autoritățile pot facilita accesul companiilor mici, care nu dispun de resurse suficiente pentru a inova autonom: „Întreprinderile mai mici nu au posibilitatea să realizeze acest lucru pe cont propriu”.
Soluția, conform ei, este adoptarea unui model pragmatic: „Dacă ești politician, situația este complexă și s-ar putea să nu ai timpul necesar pentru a aprofunda subiectul”, afirmă Janik, adăugând că implementarea ar trebui susținută prin expertiză externă și proiecte concrete, evitând doar inițiative-pilot care nu generează impact imediat.
„Sectorul public trebuie să fie sprijinit de experți care pot identifica proiectele aplicabile”, adaugă ea. Janik critică dependența de proiecte-pilot: „Am observat în anumite țări din Europa implementarea frecventă a proiectelor pilot, însă acestea nu conduc la rezultate concrete”.
În România, cauza principală a decalajului este aceeași: lipsa de expertiză tehnică în instituțiile publice și dificultățile în transformarea strategiilor generale în proiecte imediat aplicabile.
Deși succesul pe termen lung depinde și de investițiile statului, marile companii demonstrează cel mai rapid ritm de adoptare. Pentru următorii doi-trei ani, Janik prevede o creștere accelerată în utilizarea agenților AI, iar România are potențialul de a avansa chiar mai repede decât alte state europene, datorită talentului în domeniul STEM.
„România dispune de resurse tehnice valoroase, un atu esențial”, menționează Janik.
Janik consideră că țara are resursele necesare pentru a deveni un exemplu regional în adoptarea inteligenței artificiale. Mesajul pentru liderii de afaceri din România este clar: „Pentru mine, România are tot ce este necesar pentru a începe cu succes această nouă etapă în dezvoltarea AI, deci totul este acolo. Să mergem înainte!”.
Lasă un răspuns