Premierul Ilie Bolojan a afirmat că sprijină în continuare reformarea legislației judiciare prin intervenția factorului politic. Liderul Executivului a menționat că un grup de lucru va veni cu propuneri până la sfârșitul lunii ianuarie.
Premierul a subliniat că Lia Savonea, conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și conducerea Consilului Superior al Magistraturii au o responsabilitate pentru evoluțiile din sistemul judiciar din ultimii ani.
”Există un sentiment de injustiție în societate, care s-a amplificat în acești ani, ca reacție la percepția românilor asupra gestionării situației, atât în domeniul politic, cât și în cel juridic.
Aceste percepții sunt confirmate de studiile sociologice realizate, iar încrederea populației în instituțiile statului, inclusiv în justiție, este scăzută.
Prin urmare, reacțiile de nemulțumire și îngrijorare față de evoluțiile recente sunt relativ normale”, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu pentru Cotidianul.
Șeful Guvernului a explicat că, în ultimii ani, după ce România a ieșit din monitorizarea prin mecanismul MCV, administrarea sistemului judiciar a fost preluată aproape în totalitate de conducerea sistemului judiciar din țară.
”În prezent, tot ceea ce se întâmplă în justiție, cu legislație mai bună sau mai slabă, este rezultatul modului în care s-au gestionat procesele judiciare. Am mai spus că fiecare persoană cu funcție în administrație, în conducerea sistemului de justiție sau în orice poziție de decizie, poartă o responsabilitate proporțională cu durata și influența mandatului său”, a adăugat Bolojan.
Soluționarea acestor nemulțumiri nu este simplă, fiind legată de întârzierea procedurilor, uneori ajungând până la prescrierea faptelor, ceea ce determină percepția unei lipse de corectitudine. Cu cât un proces durează mai mult, cu atât impactul social devine mai redus față de momentul faptelor.
„Aspecte legate de meritocrație și promovare, precum și formarea completurilor de judecată, necesită soluții adaptate. Acestea pot fi identificate atât în interiorul sistemului de justiție, cât și prin modificări legislative, pentru a asigura cele mai bune inițiative”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a menționat că, în acest scop, a fost înființat un grup de lucru pentru analiza problemelor împreună cu reprezentanții CSM, pentru a stabili dacă se pot propune soluții promovabile în parlament.
”Este o preocupare legitimă, iar efortul trebuie direcționat spre corectarea lacunelor identificate în anii anteriori. Este nevoie de măsuri pentru a îmbunătăți atât sistemul judiciar, cât și componentele administrative ale statului, pentru a crește eficiența și transparența”, a afirmat Bolojan.
Premierul a precizat că în luna ianuarie se vor prezenta propuneri în cadrul grupului de lucru pe justiție.
”Până la sfârșitul lunii ianuarie, trebuie să venim cu câteva recomandări care să fie analizate pentru a evalua suportul lor legislativ. Modificările trebuie susținute de o majoritate parlamentară, pentru a fi implementate într-un mod sănătos și durabil”, a subliniat Bolojan.
El a adăugat că, de multe ori, sparținiile promisiuni nerealizate au generat dezamăgire și au afectat încrederea în procesul de reformă al justiției.
Despre activitatea lui Cătălin Predoiu și Radu Marinescu în Ministerul Justiției, Bolojan a afirmat că „legiile în vigoare au transferat aproape în totalitate responsabilitatea în interiorul sistemului judiciar”.
”Ministrul Justiției are o implicare limitată în procesul decizional, fiind dificil pentru actualul ministru să influențeze semnificativ direcția sistemului. El a moștenit o stare de fapt și o gestionează conform legislației în vigoare”, a explicat Bolojan.
„Privind responsabilitatea, legată de activitatea sa în domeniu, ministrul Predoiu a avut o activitate consistentă în limita cadrului legal”, a adăugat el.
„Având câteva mandate de ministru al Justiției, domnul Predoiu poartă o parte a responsabilității pentru evoluțiile din sistem, însă a susținut legi validate anterior, iar aceste reguli sunt instrumente fundamentale pentru funcționarea justiției”, a concluzionat șeful Guvernului.
„În privința conducerii Înaltei Curți și a CSM, aceștia au și ei o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani”, a afirmat Bolojan.
Lasă un răspuns