Potrivit acestuia, industria berii susține peste 60.000 de locuri de muncă la nivel național, iar o scădere de aproximativ 5% a pieței poate conduce la pierderea a aproape 400 de locuri de muncă în domeniul agricol și sectors precum HoReCa.
„Industria berii este un sector cu o producție autohhtonă robustă, generând peste 60.000 de oportunități de angajare în țară. O parte semnificativă dintre acestea sunt în sectoare strategice pentru România, precum agricultura, unde aproximativ 8.200 de persoane își găsesc loc de muncă. O reducere a consumului de bere, provocată de condițiile economice curente și de nerespectarea calendarului pentru actualizarea accizelor, poate duce la o scădere a acestui număr cu aproape 5%. Practic, discutăm de o pierdere de circa 400 de locuri de muncă în agricultură și alte domenii conexe”, a explicat el.
De asemenea, reducerea consumului de bere și, implicit, a cifrei de afaceri a sectorului berii, va avea ca rezultat și un venit mai redus la bugetul de stat din taxe și impozite plătite de producători.
„Industria berii din România contribuie cu aproximativ 3 miliarde de euro la PIB, prin valoarea adăugată, iar taxele și impozitele plătite de sectorul berii ating circa 950 de milioane de euro. O scădere de 5% a segmentului de piață implică o reducere de 150 de milioane de euro în contribuția la PIB, iar încasările fiscale vor scădea cu aproximativ 50 de milioane de euro”, a afirmat Constantin Bratu.
El a atras atenția asupra anului 2026, când urmează o majorare a accizei cu 10%, începând cu 1 ianuarie. Această măsură ar putea fi „aproape insuportabilă” pentru sectorul berii, având în vedere scăderea previzionată a consumului.
„Conform noilor prevederi fiscale, în teorie, sectorului berii i s-ar putea aplica o creștere de acciză de 10% începând cu 1 ianuarie 2026, însă această abordare va fi foarte dificilă, aproape imposibil de suportat, pentru un sector cu o amprentă națională considerabilă. Soluția optimă ar fi menținerea nivelului accizei din august 2025 și pentru anul 2026. Dacă cifrele pentru 2025 se confirmă și înregistrăm o reducere de circa 5%, vom avea un record negativ în istorie, fiind primul caz când producția scade sub 14,5 milioane de hectolitri. Dacă majorarea accizei continuă și anul viitor, este posibil să scădem chiar sub 14 milioane de hectolitri. Este deosebit de complex având în vedere investițiile de peste 2 miliarde de euro realizate de producători, în capacități de producție. Cu o capacitate instalată de peste 20 de milioane de hectolitri, vorbim despre o supradimensionare de cel puțin 30% față de vârful de consum înregistrat în 2008, de 20,2 milioane de hectolitri”, a detaliat Bratu.
De asemenea, directorul general al Asociației Berarii României a subliniat efectele negative ale fiscalității ridicate asupra microberăriilor, care depind în mare măsură de vânzările de bere.
„Taxarea excesivă afectează în special întreprinderile mici, din sectorul HoReCa și din producția de bere, în special microberăriile, care bazează în mare măsură veniturile pe vânzările interne. Dacă o microberărie depinde exclusiv de vânzările din spațiul propriu și are nevoie de resurse de finanțare și cash-flow pozitiv pentru a face față acestor provocări, impactul este major. Mi-a plăcea ca toate cele 77 de microberării identificate la începutul anului să-și păstreze activitatea, pentru beneficiul consumatorilor, oferindu-le opțiuni variate și concurență sănătoasă pe piață”, a afirmat el.
În perioada 2005 – 2023, piața românească a berii a avut o evoluție constantă, înregistrând o medie anuală de 16,6 milioane de hectolitri. Vârful a fost atins în 2008, cu o producție de 20,2 milioane hl, iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în 2024, cu 14,9 milioane hl. În 2024, după trei ani consecutivi de declin, piața berii s-a stabilizat ușor peste pragul de 15 milioane de hectare.
Lasă un răspuns