Crăciunul reprezintă sărbătoarea universală care unește oameni din toate colțurile lumii, indiferent de credințe sau culturi. Deși semnificația religioasă rămâne constantă – Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos – modul de celebrare al zilei de 25 decembrie variază de la o țară la alta.
Totuși, în întreaga lume, spiritul Crăciunului apropie familia și prietenii.
Finlanda și enigmaticul Joulupukki
În ziua Crăciunului, mesele festive, cadourile și bradul decorat sunt elemente comune, întâlnite pe întreg globul.
Dacă în multe regiuni ale lumii copiii așteaptă pe Moș Crăciun, în Finlanda este cunoscut personajul Joulupukki, o figură legendară care se presupune că trăiește în zona Korvatunturi, un loc cu formă de ureche uriașă. Legenda spune că de acolo, Joulupukki „aude” dacă micuții au fost cuminți în cursul anului.
În Finlanda, celebrarea începe în Ajun, cu servicii religioase și aprinderea lumânărilor la mormintele celor dragi. Ulterior, Joulupukki apare personal în locuințe, întrebând mereu: „Sunt copii cuminți aici?”. Răspunsul este, desigur, un „da” în cor.
La antipod, Crăciunul este sărbătorit în plină vară, cu temperaturi de peste 30°C. Astfel, Moș Crăciun este adesea reprezentat pe plajă, sosind pe o placă de surf în loc de sanie. O superstiție frecventă în Australia spune că într-o prăjitură de Crăciun se ascunde o mică bijuterie de aur, iar cel care o găsește va avea noroc și prosperitate în anul următor.
Tradiții din Austria și Germania
În Austria, perioada Crăciunului începe în ziua Sfântului Nicolae. Tradiția spune că Sfântul Nicolae vizitează casele alături de un diavol, solicitând liste cu faptele bune și rele ale copiilor. Cei cuminți primesc nuci, dulciuri și mici daruri. O superstiție populară recomandă ca darurile de Crăciun să fie deschise abia după cina din Ajun, pentru a aduce belșug.
În Germania, sărbătoarea de Crăciun are o semnificație specială. Patru lumânări se aprind succesiv în fiecare duminică a lunii decembrie, simbolizând apropierea sărbătorii. În seara de Ajun, întreaga familie se reunește, iar copiii primesc daruri de la Christkind – Pruncul Iisus. Pentru nemți, Crăciunul reprezintă un moment de reflecție spirituală, mai degrabă decât o petrecere zgomotoasă.
Tradiții bulgare și „Koledarile”
În Bulgaria, Crăciunul, denumit „Koleda”, începe la miezul nopții. Tinerele fete prepară o pâine specială, „Krava”, pe care o oferă colindătorilor preferați. „Koledarii” sunt tineri necăsătoriți, îmbrăcați în costume tradiționale, care merg din casă în casă, urând gazdelor sănătate și prosperitate.
Crăciunul în Canada reflectă diversitatea culturală a populației. Comunitățile francofone pregătesc celebra „tourtière”, o plăcintă cu carne. De asemenea, se consumă supe tradiționale și desertul emblematic „Yule Log”, o prăjitură în formă de buturugă. Acest desert simbolizează trunchiul de mesteacăn ars în focul imens, care a durat întreaga noapte înainte de sosirea francezilor în Canada. În schimb, canadienii de origine britanică preferă friptura de gâscă sau vită și budinca de prune.
În Chile, copiii fac figurine din lut, care sunt așezate sub brad, iar Moșul alege câte una din fiecare casă. În Cuba, Ajunul de Crăciun, numit „Nochebuena”, reprezintă cel mai important moment festiv. Se pregătesc mese bogate, care pot dura câteva zile, iar în a doua zi de Crăciun, întreaga familie se adună și gătește un porc întreg îngropat în pământ, la foc puternic. Sărbătoarea continuă până în zori, cu muzică tradițională.
Elveția și paradele de ridichi decorate
În Elveția, Samichlaus (Moș Crăciun) aduce bradul de Crăciun, fiind o tradiție veche încă din anul 1775. Un obicei deosebit este parada ridichilor scobite și iluminate, în care copiii, ajutați de părinți, transformă ridichile în felinare decorative și le poartă în procesiuni. De asemenea, micuții participă la cursurile școlii, învățând și cântând colinde tradiționale.
Francofonii din Franța nu pot concepe masa de Crăciun fără „Bûche de Noël”, un desert în formă de buturugă. În Italia, cadourile se oferă în data de 6 ianuarie, de Sfântul Vasile, fiind aduse de vrăjitoarea Befana, considerată binevoitoare și bătrână.
Grecii sărbătoresc Nașterea Domnului cu dulciuri tradiționale, precum „Melomakaronas” (plăcintă însiropată cu miere) și „Kourabiedes” (prăjituri cu fulgi de zăhar). În cultura elenă, darurile sunt aduse de Sfântul Vasile, despre care se consideră că împarte bunătate și ajutor celor nevoiași din Asia Mică.
Superstiții inedite de Crăciun
În Cehia, fetele nemăritate aruncă un pantof peste umăr; dacă pantoful cade cu vârful spre ușă, se crede că urmează o căsătorie în acel loc.
În Filipine, Crăciunul se celebrează prin festivalurile lanternelor uriașe, în special în orașul San Fernando. Sate întregi concurează pentru cele mai impresionante felinare, unele având diametrul de până la cinci metri, decorate cu lumini și ornamente colorate, alimentate cu baterii.
Indiferent de diferențele culturale și geografice, Crăciunul rămâne o sărbătoare a bucuriei și recunoștinței către divinitate. Tradițiile ancestrale prind viață, oferind sens celei mai iubite sărbători din lume.
Recomandare personală:
Obiceiuri și tradiții pentru românii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie.
Despre tradițiile de Crăciun din familie, povestite de Pepe: „Magia sărbătorilor trebuie păstrată”.










Lasă un răspuns