Peskov, care anunţase anterior că Vladimir Putin va avea o discuţie telefonică joi seară, a negat faptul că Donald Trump ar fi interlocutorul său, informează și agenția EFE.
„Nu ne putem aștepta ca astăzi să aibă o convorbire telefonică cu Trump. Nu este planificat un astfel de apel astăzi. Cel puțin, nu figurează în programul său”, a declarat Peskov.
De la luna februarie, când președinții Rusiei și Statelor Unite au avut prima lor discuție telefonică după începutul conflictului din Ucraina în februarie 2022, Putin și Trump au avut cel puțin patru conversații.
Ultima convorbire a avut loc pe 16 octombrie, la inițiativa Kremlinului, în timpul căreia Putin l-a avertizat pe Trump cu privire la livrarea de rachete de croazieră americane Tomahawk către Ucraina.
Între timp, Donald Trump a propus o întâlnire cu omologul său rus la Budapesta, inițiativă care nu a avut loc din cauza lipsei de progres în negocierile de pace pentru soluționarea conflictului din Ucraina.
De atunci, șeful Casei Albe a aplicat sancțiuni celor mai mari două companii petroliere din Rusia și a prezentat un plan de pace în 28 de puncte, care a fost redus la 20 de puncte de către ucraineni și europeni.
Peskov a afirmat că oficialii Kremlinului analizează atent documentele privind încheierea conflictului din Ucraina, aduse din Statele Unite la Moscova de către reprezentantul special rus Kirill Dmitriev.
Kremlinul a anunțat joi că așteaptă evaluarea președintelui rus Vladimir Putin asupra planului de pace revizuit în 20 de puncte.
„În funcție de decizia pe care o va lua șeful statului, vom continua dialogul cu americanii”, a spus Peskov.
Rusia a refuzat să comenteze planul dezvăluit miercuri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că mass-media nu reprezintă o platformă adecvată pentru astfel de discuții.
Experții independenți consideră însă că această poziție ascunde o respingere totală a documentului – Moscova avea deja rezerve față de varianta inițială de 28 de puncte – deoarece omit principalele cerințe teritoriale ale Rusiei și reduc considerabil dimensiunea armatei ucrainene, comentează agenția EFE.
Rusia a făcut o propunere către Franța
În plus, Peskov a anunțat că Rusia a prezentat o propunere către Franța referitoare la cazul cercetătorului francez Laurent Vinatier, deținut în Rusia din iunie 2024 și posibil să fie judecat pentru spionaj.
„Au fost contacte corespunzătoare între partea noastră și oficialii francezi. Într-adevăr, o propunere a fost transmisă francezilor în privința lui Vinatier”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința de presă zilnică, la care a participat și AFP.
„Este acum responsabilitatea Franței”, a adăugat el, fără a oferi alte detalii.
Întrebat despre situație vineri, în timpul conferinței sale de presă anuale, Putin a susținut că nu cunoaște „nimic” despre cazul respectiv și îl audivă în premieră.
„Vă promit că voi investiga. Și, dacă există cea mai mică posibilitate de a soluționa această problemă în mod pozitiv, în conformitate cu legea rusă, vom face tot posibilul”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Laurent Vinatier a fost condamnat în octombrie 2024 de o instanță rusă la trei ani de închisoare pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” și pentru colectare de „informații militare” susceptibile să fie folosite împotriva securității Rusiei.
A recunoscut faptele, dar a pledat nevinovat.
În august, el a apărut în fața unei instanțe ruse sub acuzația de spionaj, acuzații care, dacă vor fi dovedite, i-ar putea mări semnificativ pedeapsa.
ancheta a fost extinsă şi Vinatier ar putea fi judecat pentru spionaj la sfârșitul lunii februarie 2026, conform avocatului său francez.
Vinatier a declarat în august că nu se așteaptă la „nimic pozitiv” după aflarea acestor noi acuzații.
Cercetătorul de 49 de ani, specializat în spațiul postsovietic, a fost angajat al Centrului pentru Dialog Umanitar, ONG elvețian implicat în medierea conflictelor în afara canalelor diplomatice oficiale, în special în legătură cu Ucraina.
Parisul a solicitat Moscovei eliberarea cetățeanului, acuzând Rusia de încercarea de a menține occidentali ca ostatici într-un moment în care relațiile dintre cele două țări sunt extrem de tensionate.
Lasă un răspuns