Deconectări de urgență ale rețelei electrice au fost implementate pe malul stâng al Kievului după un atac aerian rusesc nocturn asupra capitalei ucrainene, conform celei mai mari companii private de electricitate din Ucraina, DTEK.
De asemenea, administrația capitalei ucrainene a anunțat că peste 2.600 de clădiri rezidențiale, 187 de centre pentru copii și 138 de unități de învățământ din Kiev au rămas fără căldură după atacul rus, în timp ce la nivelul întregii regiuni Kiev, peste 320.000 de gospodării au fost deconectate de la energie electrică, potrivit autorităților. Temperatura în Kiev varia în jurul valorii de zero grade Celsius în dimineața zilei de sâmbătă.
Înainte de atacurile nocturne, Zelenski a afirmat că discuțiile din Florida de duminică vor avea ca temă „teritoriile care vor fi controlate de fiecare parte după încetarea luptei, inițiată în februarie 2022, odată cu invadarea declanșată de președintele rus Vladimir Putin asupra Ucrainei, cel mai sangvin conflict din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Explozii au răsunat în Kiev în timp ce unitățile de apărare antiaeriană din Ucraina au intrat în acțiune, iar armata a anunțat pe aplicațiile de mesagerie Telegram că sunt desfășurate rachete. Aviația ucraineană a informat că dronele rusești vizau capitala și regiunile din nord-est și sud.
O alertă de raid aerian a rămas activă în capitală aproximativ patru ore după emitere.
Autoritățile ruse nu au făcut deocamdată declarații oficiale despre atacuri.
Aspectele teritoriale, principalul impediment
În contextul persistentei confruntări, spațiul teritorial reprezintă principalul obstacol diplomatic. Un proiect de 20 de puncte în cadrul eforturilor conduse de SUA pentru încheierea păcii este finalizat în proporție de 90%, a declarat Zelenski jurnaliștilor din Kiev.
El a menționat că un acord de garantare a securității între Ucraina și SUA este aproape de finalizare – un element esențial după ce garanțiile din anii inițiali post-sovietici s-au dovedit insuficiente.
„Multe decizii pot fi luate înainte de Anul Nou”, a scris Zelenski pe platformele de socializare.
Trump a afirmat că Statele Unite au fost motorul principal în procesul de pace.
Zelenski „nu are autoritate până când nu-i acord eu aprobarea”, a declarat președintele SUA pentru site-ul Politico. „Vom vedea ce decizie va lua”, a adăugat el. „Suntem încrezători că totul va decurge bine pentru el. De asemenea, cred că va avea succes și în relația cu Putin”, a afirmat Donald Trump, menționând intenția de a discuta „în curând” cu omologul său rus.
Zelenski a spus pentru Axios că SUA au propus un acord de 15 ani privind garanțiile de securitate, cu posibilitatea de reînnoire, dar Kievul urmărește un tratat pe termen lung, cu clauze juridic obligatorii, pentru a se proteja de o nouă agresiune rusească.
Centrala nucleară Zaporojie și zona economică, alte probleme în dispută
Pe lângă aspectele teritoriale, un punct sensibil este controlul centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de Rusia încă din primele săptămâni ale conflictului.
Moscova solicită Ucrainei să se retragă din zonele din regiunea estică Donețk, pe care trupele ruse nu au reușit să le ocupe în încercarea de a securiza tot Donbasul, inclusiv regiunea Lugansk.
Kievul dorește încetarea ostilităților pe liniile actuale.
Conform acordului de compromis propus de SUA, o zonă economică liberă ar putea fi înființată dacă Ucraina renunță la anumite porțiuni din regiunea Donețk, detaliile urmând a fi stabilite ulterior.
Potrivit Axios, Zelenski a declarat că, dacă nu va putea convinge SUA să susțină poziția „fermă” a Ucrainei privind teritoriul, este dispus să supună „planul de 20 de puncte” unui referendum – dacă Rusia este de acord cu un armistițiu de 60 de zile pentru pregătiri și organizarea scrutinului.
El a subliniat dorința de a exercita o presiune mai mare asupra Rusiei.
Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a afirmat că variantele Kievului referitoare la planul de 20 de puncte diferă de discuțiile purtate de Rusia cu SUA, potrivit agenției Interfax-Rusia.
Totodată, Riabkov și-a exprimat optimismul privind un „important moment de cotitură” în procesul de căutare a unei soluții.
Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Uşakov, a discutat vineri cu oficiali ai administrației Trump despre propunerile SUA pentru un acord de pace, conform declarațiilor Kremlinului. Totuși, poziția Moscovei față de aceste documente nu a fost dezvăluită.
Zelenski a avut convorbiri cu parteneri europeni înainte de vizita în SUA
Președintele ucrainean a discutat vineri despre eforturile diplomatice de stabilizare a păcii în Ucraina cu mai mulți lideri europeni, înainte de a anunța că va călători în SUA pentru întâlnirea cu președintele Donald Trump.
Pe conturile oficiale, Zelenski a informat că a avut convorbiri telefonice cu cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, premierul eston Kristen Michal și președintele finlandez Alexander Stubb.
De asemenea, a avut discuții vineri cu prim-ministrul canadian Mark Carney și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
„În zilele următoare, se pot realiza rezultate importante atât în relații bilaterale între Ucraina și SUA, cât și cu partenerii din Coaliția Voinței”, a subliniat Zelenski, afirmând că „Rusia întârzie și încearcă să amâne procesul de negocieri”.
„Ucraina nu a reprezentat și nu va reprezenta niciodată un obstacol pentru pace, iar eforturile noastre vor continua pentru pregătirea și finalizarea tuturor documentelor esențiale”, a declarat el, făcând referire la planul de pace în 20 de puncte elaborat de Kiev și Washington.
În discursurile sale, Zelenski a accentuat importanța alinierii și cooperării cu statele europene pentru un eventual proces de pace.
Zelenski acuză Rusia că utilizează teritoriul Belarus pentru a evita apărarea ucraineană
Totodată, Zelenski a menționat vineri că Rusia folosește clădiri de apartamente obișnuite din Belarus pentru a ataca ținte din Ucraina și pentru a ocoli sistemul de apărare ucrainean, conform Reuters.
Kremlinul a folosit teritoriul belarus pentru a declanșa invazia din februarie 2022, iar Belarus rămâne un aliat ferm, deși președintele Aleksandr Lukașenko a promis că nu va implica trupe în conflict.
„Observăm că rușii încearcă să ocolească sistemele noastre defensive de interceptare prin teritoriul Belarusului. Aceasta reprezintă un risc pentru Belarus”, a scris Zelenski pe Telegram după întâlnirea cu oficiali ai Statului Major. „Este regretabil că Belarusul își abandonează suveranitatea în favorizarea ambițiilor agresive ale Rusiei”, a adăugat liderul ucrainean.
„Antene și echipamente de ghidare sunt instalate pe acoperișurile unor clădiri obișnuite de câte cinci etaje, pentru a direcționa dronele ‘Shahed’ (iraniene) către ținte din regiunile noastre vestice, violând viețile oamenilor. Este esențial ca Minskul să înceteze această activitate”, a comentat Zelenski.
Ministerele Apărării din Rusia și Belarus nu au răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii.
Zelenski a evidențiat discuții despre metode de finanțare a dronelor interceptoare, considerate cele mai eficiente soluții economice pentru contracararea atacurilor cu drone rusești, de intensitate crescută în ultimele luni.
Președintele a precizat că Statul Major ucrainean a fost însărcinat cu actualizarea strategiei de respingere a atacurilor aeriene – pentru protejarea infrastructurii și pozițiilor din prima linie.
Lukașenko a afirmat luna aceasta că sistemul de rachete balistice Oreșnik, considerat imposibil de interceptat, a fost mobilizat în Belarus și este activ în acțiune.
O analiză realizată de doi experți americani, citată de Reuters, indică probabilitatea ca Moscova să fi staționat racheta hipersonică cu capacitate nucleară Oreșnik într-o veche bază aeriană din estul Belarusului, consolidând capacitatea Rusiei de a executa lovituri asupra Europei.
Lasă un răspuns