Este a doua oară când Curtea Constituțională amână luarea unei hotărâri în acest caz.
Ședința de duminică a Curții Constituționale, care a început la ora 13:00, a fost întreruptă după o oră de dezbateri pentru o pauză, însă nu s-au mai putut relua lucrările din cauza lipsei cvorumului, conform unor surse.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a fost respins de către Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape egală cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu depășească 70% din salariul net final.
Primul proiect de reformare a sistemului de pensii pentru magistrați a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat în termenul legal aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii, deși acesta are caracter consultativ.
Judecătorii de la instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională privind acest proiect.
Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima punctul de vedere în cadrul Secțiilor Unite, legat de noul proiect al pensiilor speciale pentru judecători și procurori.
Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat în favoarea sesizării Curții Constituționale.
Potrivit unui comunicat al Instanței Supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu; încalcă autonomía justiției; elimină efectiv pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune legislative care fac această lege incompatibilă cu standardele de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
„Anulează efectiv pensiile de serviciu, reducând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, caracterul pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare, această pensie va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției în raport cu standardele statutului stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și CCR. Toate aceste instanțe au formulat hotărâri explicite și clare care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu asigurarea autonomiei justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat în mod expres soluții normative similare cu cele din proiectul actual, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții”, consideră Instanța supremă.
De asemenea, judecătorii consideră că legea contestată creează un regim juridic dezavantajos și discriminativ pentru magistrați în raport cu alte categorii profesionale în privința dreptului la pensie, fiind comparabil cu cele ale altor beneficiari ai pensiilor de serviciu.
În plus, aceștia afirmă că în expunerea de motive a proiectului nu există o fundamentare bazată pe date concrete privind impactul financiar al noii reglementări.
„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari, 90% sunt din sistemul de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular, personal civil navigant și personalul Curții de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu, bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total pentru pensiile militare în 2024 depășește 14 miliarde de lei, din care cea mai mare parte este alocată de MAI, cu peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive pare să fie mai mult o comunicare publică a unui narativ nefondat decât o fundamentare oficială și riguroasă a necesității modificării legii, în special în ceea ce privește magistrații”, precizează ICCJ.
Lasă un răspuns