Click Stiri

Nounărul celor 9 judecători ai CCR se reunește astăzi, la ora 10:00, pentru a decide soarta pensiilor speciale ale magistraților în a treia ședință, în conformitate cu poziția susținută de premierul PNL, Ilie Bolojan.

Această a treia întâlnire intervine după două amânări anterioare ale Curții Constituționale. Prima amânare a avut loc pe 10 decembrie, iar a doua ieri, duminică, 28 decembrie, din cauza lipsei de cvorum, după ce patru dintre judecători au părăsit sala și nu s-au întors, lăsându-i fără majoritate pe judecătorii susținători ai variantei Bolojan pentru aprobarea proiectului de lege controversat.

Cât de esențial este cvorumul în CCR? Cu doar 5 judecători prezenți, CCR nu poate adopta decizii

Pentru ca o hotărâre să fie validă în cadrul CCR, este necesar ca cel puțin 6 judecători să fie prezenți în ședință. Conform legislației de organizare și funcționare a CCR, în orice întâlnire a Curții trebuie să fie minim 6 judecători (2/3). Ieri, în sala au rămas doar 5 judecători, după ce patru dintre aceștia – Cristian Deliorga, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și Gheorghe Stan – au părăsit sala.

Astfel, cu doar 5 judecători prezenți și fără cvorumul minim de 6, grupul favorabil legii privind pensionarea magistraților în varianta Bolojan a fost pus în imposibilitatea legală de a adopta decizii.

Susținătorii legii în varianta Bolojan includeau președintele CCR, Simina Tănăsescu, judecătorul Dacian Dragoș (numit de Nicușor Dan) și Iulia Scântei (judecătoare PNL, numită de Senat). La aceste opinii s-au alăturat, conform unor surse, și Ferenc Asztalos (numit de UDMR) și Mihaela Ciochină (numită de K. Iohannis), care și-a schimbat opinia după scandalurile din CCR, în contextul poziției președintelui UDMR, Kelemen Hunor, favorabil adoptării legii.

Conform surselor, nici astăzi nu este cert că CCR va avea cvorumul de 6 judecători pentru a se putea pronunța, așa cum solicită premierul.

Ce se întâmplă cu proiectul de lege? Cu fiecare amânare, Ilie Bolojan pierde teren. Toate procedurile trebuie încheiate în doar 3 zile. Intrarea în vigoare era prevăzută pentru 1 ianuarie 2026

Deși mai mulți judecători ai CCR și-au modificat votul față de ședințele anterioare, cu fiecare zi de întârziere în adoptarea deciziei pe lege, premierul Ilie Bolojan pierde teren.

Motivul este simplu: Potrivit noului proiect, termenul pentru intrarea în vigoare a legii privind pensionarea magistraților este 1 ianuarie 2026. Dacă legea nu este declarată constituțională, nu promulgată de Nicușor Dan și nici publicată în Monitorul Oficial – toate aceste pași trebuie finalizați în 2-3 zile – astfel, legea nu mai poate fi aplicată.

Surse guvernamentale indică posibilitatea ca premierul să fiarbă să emită o ordonanță de urgență pentru modificarea termenelor, însă și această variantă complică situația. Modificările la legea 303/2002 au fost adoptate prin angajarea răspunderii, cu un alt termen, doar pentru a intra în circuitul de control constituțional, deoarece legea este organică.

O intervenție legislativă de tip OUG asupra termenelor unei legi organice privind statul magistraților ar putea atrage critici internaționale privind încălcarea principiilor statului de drept.

Pensiile magistraților provoacă conflicte în CCR. La ultima decizie, Curtea a publicat explicarea în Monitorul Oficial, dar fără votul unanim al judecătorilor

De mai multe ori, legea pensiilor speciale a fost subiect de conflicte în CCR. În varianta anterioară, articolul a fost respins pentru lipsa avizului CSM, iar rezultatul a generat un conflict intern în Curte.

În noiembrie 2024, unele judecători au identificat că motivarea deciziei pe lege conținea peste 20 de pasaje necenzurate și neaprobate, elemente care ar fi putut duce la aprobarea legii în condiții favorabile, dacă ar fi fost acceptate în discuțiile despre fond.

După rectificările făcute, în Monitorul Oficial a fost publicată o motivare diferită de cea votată de majoritatea judecătorilor, lucru ce a accentuat suspiciunile cu privire la intențiile uneia dintre taberele din CCR de a avansa cu adoptarea legii, indiferent de reguli.

Ilie Bolojan și Curtea Constituzională: cine își păstrează puterea?

De la început, ambele variante ale legii privind pensionarea magistraților au fost susținute exclusiv de către premierul Ilie Bolojan (PNL), fără sprijinul magistraților, iar poziția președintelui Nicușor Dan a fost neutră. În august 2025, Bolojan afirma că „proiectul va fi considerat invalid dacă va fi respins de CCR, iar legitimitatea guvernului ar avea de suferit”, legând astfel soarta politică de acest proiect.

La început de decembrie 2025, Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pentru a adopta a doua variantă a legii, după ce prima a fost respinsă de CCR.

Legea vizează doar pensiile viitoare, nu și pe cele actuale. ÎCCJ: 90% dintre pensionarii speciali provin din sistemul de forță, nu din magistratură

Noua variantă a legii pensiilor magistraților a primit aviz negativ din partea CSM, nu este susținută de magistrați, fiind respinsă de Consiliul Legislativ, și încalcă decizii anterioare ale CCR.

Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă a Sesizat CCR privind neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale, susținută de Ilie Bolojan.

Conform ICCJ, legea propusă „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, incalcă independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încălcând standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO, precum și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, utilizând termeni ambigui și lacune normative și fiind incompatibilă cu principiile statului de drept.

Contrar afirmațiilor inițiatorilor, Uniunea Europeană nu a criticat condițiile de pensionare reconfigurate prin acest proiect, confirmând, de fapt, reglementarea adoptată.

Din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor speciale, 90% sunt membri ai sistemului de apărare și ordine publică, incluzând militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, personal SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, precum și alți categorii profesionale, în timp ce restul beneficiază de pensii speciale din alte domenii.

Pentru plata drepturilor tuturor beneficiarilor, bugetul a fost de 2,2 miliarde de lei, iar în 2024, bugetul total pentru pensiile militare a depășit 14 miliarde de lei, majoritatea fondurilor fiind utilizate de către MAI, MApN și SRI.

Curtea afirmă că aceste sume și justificările guvernamentale sunt mai degrabă o strategie de comunicare pentru a justifica modificările legislative decât baze solide ale necesității legii.

Ce dorește să modifice Bolojan? Cuantumul pensiei și vârsta de pensionare. Magistrații vor ieși la pensie abia după 15 ani, la vârsta de 65 de ani

În prezent, pensia de serviciu a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut, iar aceștia se pot pensiona la 48-49 de ani, dacă au o vechime de 25 de ani în magistratură. Mulți judecători preferă să păstreze în rezervă deciziile de pensionare pentru situații speciale, chiar dacă continuă activitatea în instanțe sau parchete.

În noua variantă a legii, Ilie Bolojan a propus următoarele modificări:

• Reducerea cuantumului pensiilor viitoare ale magistraților de la 80% la 70% din ultimul salariu net
• Stabilirea pensiei de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din indemnizația netă finală
• Creșterea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani, astfel încât peste 15 ani, judecătorii și procurorii vor ieși la pensie la vârsta de 65 de ani
• Vârsta de pensionare va fi crescută cu câte un an în fiecare an, până în 2042 când va fi atinsă vârsta de 65 de ani pentru toți magistrații
• Se menține posibilitatea pensionării anticipate pentru magistrați cu cel puțin 35 de ani vechime, cu penalizare anuală de 2% dacă nu au împlinit vârsta standard de 65 de ani

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Controverse majore în CCR: motivarea deciziei conține pasaje nevotesate, ridicând suspiciuni cu privire la președinte – Surse

Ilie Bolojan și speranța în CCR: „Este dificil de imaginat ca guvernul să mai aibă legitimitate”

CCR a amânat decizia privind legea pensiilor magistraților pentru 28 decembrie. Guvernul avansează cu mărirea taxelor din 1 ianuarie 2026

Bolojan respinge cele 42 de amendamente la pensiile speciale. Răspunderea în Parlament pentru pachetul de legi

O nouă provocare pentru Bolojan: Institutul Național de Statistica și Guvernul, acuzate de încălcarea separației puterilor

Consiliul Legislativ respinge legea pensiilor magistraților. Coaliția decide menținerea pensiilor la 70% din salariu. Kelemen Hunor: „Joi, proiectul va ajunge la CSM”