Adrian Câciu afirmă că execuția bugetară actuală „demască falsele informații din lunile iulie-septembrie, când ni s-a spus că au fost ascunse facturi în valoare de 30 de miliarde și că deficitul real la finalul anului ar fi trebuit să ajungă la 10-11%”.
El explică faptul că, dacă aceste afirmații ar fi fost corecte, după rectificarea bugetară care a majorat deficitul anual de la 7% la 8,4%, deficitul public ar fi trebuit să crească deja în luna octombrie la 7,2%.
„Ei bine, s-a înregistrat doar 5,7%. Iar în noiembrie, celebrele «facturi ascunse» nu au apărut. Au avut nevoie de un țap ispășitor, au mințit. Cea mai grosolană dezinformare a fost cea legată de «inabilitatea de plată», agențiile de rating care ne plasează în categoria «junk» și suspendarea fondurilor europene. Toate au fost false”, afirmă fostul ministru.
Analizând structura cheltuielilor, Câciu subliniază că „din totalul de 121,8 miliarde, 108,4 miliarde reprezintă cheltuieli de investiții. Adică 89% din deficit, cu 35,4 miliarde mai mult decât deficitul primar”.
„Investițiile depășesc deficitul primar”
Potrivit acestuia, datele indică faptul că „deficitul primar se ridică la 3,83% din PIB, în timp ce valoarea investițiilor se află la 5,7% din PIB. Practic, investițiile, ca proporție, sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar”.
Referitor la prognoza pentru sfârșitul anului, fostul oficial consideră că „în condițiile prezentate de datele de la 11 luni, deficitul public anual se putea închide la 7% din PIB, așa cum a fost estimat în legea bugetară inițială”.
Opinia lui Câciu despre deciziile recente ale guvernului
„De ce a fost necesar ca deficitul să urce la 8,4% la final de an? La fel, dacă era atât de importantă creșterea TVA, având în vedere că țara se confrunta cu un deficit de 6,4% din PIB la 11 luni și planificase 7% în bugetul inițial? De ce s-a mers până la 8,4% pentru finalul anului? Mai ales că la a doua rectificare, din noiembrie, s-a menținut nivelul de 8,4%, deși se știa că la sfârșitul lunii deficitul va fi de 6,4%”.
Adrian Câciu aduce în discuție și impactul PNRR, precizând că „toți eram conștienți, încă din legea bugetului pentru 2025, că va fi nevoie de regularizări de 8,1 miliarde de lei odată cu aprobarea modificărilor la PNRR. Astfel, sumele de împrumut se vor trece pe grant, având un efect neutru asupra deficitului”.
Perspectiva agențiilor de rating
El consideră că acest fapt justifică credibilitatea țintei de 7%. Totodată, critică performanța actuală în raport cu agențiile de rating: „Cum se poate explica că, deși ne laudăm cu măsuri eficiente de consolidare fiscală, agențiile de rating păstrează, unanim, perspectiva negativă asupra ratingului țării? Reamintesc că singura perioadă din ultimii 5 ani când România a avut perspectiva stabilă la toate cele 3 agenții de rating a fost noiembrie 2021 – octombrie 2024”.
Fostul ministru critică și poziția Consiliului Fiscal, reiterând opoziția față de majorarea taxelor.
„Consider că, având în vedere că investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar și reprezintă 89% din deficit, Consiliul Fiscal nu mai susține că motivarea deficitului prin creșterea cheltuielilor pentru investiții este o eroare. Acum, situația este favorabilă, iar concluzia mea este că nu era nevoie de majorarea TVA-ului. Datele execuției bugetare confirmă faptul că ajustările trebuie să se facă pe alte elemente”, încheie Câciu.
Lasă un răspuns