Click Stiri

Avocata Ingrid Mocanu face dezvăluiri alarmante despre tatăl ministrului Apărării, Radu Miruță, fost magistrat care ar fi ieșit la pensie fără a îndeplini condițiile de vechime, beneficiind acum de o pensie specială. Gheorghe Miruță și-ar fi majorat vechimea în magistratură și perioada de activitate la Consiliul Popular al comunelor Prigoria și Bumbești-Jiu.

„Am înțeles că domnul Miruță este supărat pentru faptul că tatăl său beneficiază de o pensie mai mare decât salariul său de ministru.

Și eu sunt indignată, ca orice magistrat dedicat dosarelor, care acum se simte umilit de fiul unui impostor”, scrie într-o postare avocata Ingrid Mocanu.

Aceasta explică pas cu pas cariera lui Gheorghe Miruță în Magistratură și modalitatea în care a ieșit la pensie:

Avocată cunoscută, despre tatăl lui Miruță: „În 2010 a ieșit la pensie, după doar 14 ani de activitate în magistratură”

„1. Tatăl lui Miruță, ministrul, a fost numit judecător în 1996 (fără examen), la Judecătoria Tg. Jiu, prin decretul președintelui Ion Iliescu nr. 220/10.06.1996.

2. Anterior, a ocupat funcția de secretar al biroului executiv al Consiliului Popular al comunelor Prigoria și Bumbești-Jiu, consilier juridic și șef sector în administrația publică locală și secretar în cadrul Consiliului Popular al Municipiului Tg. Jiu (practic, un apropiat al fostei Securități). În mod eronat, pe rețelele sociale afirmă că ar fi lucrat la Tribunalul Gorj din 1983 (din declarația sa rezultă că era șef sector).

3. În cei 4 ani de judecător la judecătoria, devine președintele Tribunalului Gorj, poziție deținută pentru două mandate.

4. În 2010, se pensionează după doar 14 ani în magistratură, într-o hotărâre controversată a Consiliului Superior al Magistraturii (în care a fost membru și Cristi Dănileț), fiind recunoscută vechimea ca secretar și șef de sector ca „vechime în magistratură”. Surprinzător, menționează că are 22 de ani de experiență în magistratură (oricum insuficient pentru pensia de serviciu).

5. În timpul mandatului de președinte de tribunal, în 2004, primește în concesiune de la primăria condusă de edil PSD (Cârciumaru) un teren lângă tribunal, pe care construiește o vilă (cu salariul de bugetar), pe care ulterior o transferă fiului Miruță, deși aceasta nu a fost recepționată oficial de primărie, iar fiul său o declară în declarația de avere”, relatează Ingrid Mocanu.

În acest context, avocata afirmă că apar următoarele întrebări:

1. Care este temeiul legal pentru acordarea vechimii în cazul lui Miruță și de unde rezultă cele 22 de ani de experiență, dacă a fost numit judecător în 1996?
2. Cum a fost atribuit terenul tatălui său de către primăria Tg. Jiu și unde a locuit acesta după donare?
3. Cum s-a înregistrat în Cartea Funciară din Tg. Jiu donația, având în vedere că vila nu era oficial recepționată?
4. De ce, în calitate de ministru în CSAT, folosește exemplul nepotrivit al tatălui său pentru a denigra sistemul judiciar și pentru a submina autoritatea statului?
5. Când va interveni legea pentru clarificarea acestor situații, întrucât mai mulți pensionari încasează pensii nelegal?

Perspectiva lui Miruță asupra contribuției la sistemul de pensii: „Prostimea”

Între timp, ministrul Radu Miruță denigrează contribuabilii la fondul de pensii, numindu-i „Prostime”.

„Prostimea. O mare categorie de români contribuie la fondul de pensii, așteptând să beneficieze proporțional după pensionare. Pe de altă parte, există magistrați sau alți beneficiari care se pensionează foarte devreme și iau sume mai mari decât au contribuit. Tatăl meu, de exemplu, s-a pensionat mai târziu. Nu este corect să primești mai mult decât ai contribuit”, afirmă Radu Miruță.

Mișcarea sa sugerează că acei care contribuie la fondul de pensii proporțional reprezintă „proasta” clasă socială.

„A pleca la 48 de ani în plină maturitate nu este echitabil, iar statul român ar trebui să protejeze judecătorii, deși această măsură pare inadmisibilă”, a adăugat Radu Miruță.

Despre tatăl său, Radu Miruță menționează că în 2017 a încercat să revină în magistratură, solicitând reîncadrarea la Judecătoria Novaci, însă cererea a fost respinsă de CSM, motivând că volumul de dosare nu depășea media națională.