Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar în continuare de aproape patru ori peste ținta stabilită de BNR. Reducerea marginală a inflației s-a datorat în principal scăderii temporare a prețurilor la unele produse alimentare și carburanți. Sezonalitatea agricolă favorabilă din acest an și reducerea prețului petrolului au temperat inflația pe termen scurt.
Creșterile de prețuri s-au extins în întreaga economie
În schimb, costurile pentru energie electrică și gaze naturale continuă să crească, influențând cheltuielile cotidiene. Prețurile au crescut după liberalizarea pieței energiei și ajustările tarifare din semestrul al doilea al anului. De asemenea, majorările TVA și accizelor, programate pentru august 2025, au contribuit la creșterea lanțului de scumpiri.
Inflația de bază, care exclude fluctuațiile frecvente ale prețurilor la alimente și energie, se menține ridicată, peste 8%. Acest lucru indică răspândirea scumpirilor în întreaga economie, afectând atât serviciile, cât și produsele procesate.
Inflația, motivul pentru ratele ridicate ale dobânzilor
BNR a hotărât să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%, nivel neschimbat din luna august. Conform oficialilor, scăderea dobânzilor ar putea relua inflația, mai ales într-un context în care aceasta este influențată de factori externi și fiscali. O reducere a ratelor de dobândă ar face creditele mai accesibile și ar stimula consumul, însă prețurile deja ridicate ar putea accelera inflația.
Efectele deciziei se vără și pe piața valutară, unde leul s-a deprecitat ușor față de euro în octombrie, cu circa 0,3%, influențată de condițiile internaționale și incertitudinile fiscale interne. Costul împrumuturilor pentru populație menține niveluri ridicate, cu dobânzi medii de aproape 7,7%, iar cele pentru companii aproape de 9%.
Dobânzile, barieră pentru investițiile private
Totodată, dobânzile înalte limitează atât consumul, cât și investițiile. Costul crescut al creditelor determină antreprenorii să amâne sau să reducă proiectele de extindere. Această manifestare se resimte mai ales în sectorul privat, unde deciziile depind direct de costurile finanțării. Împrumuturile din fonduri publice și europene sunt mai puțin afectate de nivelul dobânzilor.
Pe scurt, românii nu trebuie să anticipeze scăderi semnificative ale ratelor de dobândă în următoarele luni. Estimările indică o diminuare a inflației abia în a doua jumătate a anului 2026, odată ce impactul scumpirilor din energie și majorărilor fiscale se va diminua. „Efectele inflației tranzitorii determinate de șocurile de ofertă vor avea o tendință descendentă pronunțată în trimestrul III 2026”, precizează BNR.
Economia crește, însă dezechilibrat
Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creștere de 1,6% în trimestrul al treilea din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Deși ritmul a fost mai bun decât în trimestrul anterior, BNR susține că această evoluție nu este sustenabilă și nu reflectă un echilibru economic. Creșterea este în mare parte alimentată de investiții, în timp ce consumul populației scade.
Investițiile au crescut cu 8,3% față de anul anterior, fiind susținute de proiecte în infrastructură, sectorul imobiliar și energie. În schimb, cheltuielile populației au avansat foarte puțin, cu doar 0,5%, din cauza scăderii puterii de cumpărare.
Salariile, insuficiente față de creșterea prețurilor
Potrivit datelor de la BNR, salariul real, ajustat pentru inflație, a scăzut cu aproximativ 4,2% în trimestrul al treilea față de perioada similară a anului trecut. Chiar dacă salariile nominale au crescut, scumpirile au fost mai rapide.
Acest declin în puterea de cumpărare s-a reflectat direct în reducerea consumului. Volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au scăzut cu peste 7% față de 2024. Cele mai semnificative reduceri au fost în turism, restaurante și hoteluri, unde încasările s-au diminuat cu peste 9%.
Românii continuă să economisească și să restricționeze cheltuielile
Consumatorii români amână achizițiile importante și reduc cheltuielile în toate domeniile, nu doar cele considerate neesențiale. Încrederea în economia națională s-a deteriorat semnificativ în trimestrul al treilea, față de trimestrul anterior. Indicatorul specific a coborât la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.
Prudența se manifestă și prin creșterea depozitelor în lei și valută, care au crescut cu 3,9%, respectiv cu 15,7%, în noiembrie comparativ cu aceeași lună a anului precedent.
Industria și serviciile, în regres
Producția industrială a stagnat în octombrie, înregistrând un avans nesemnificativ de 0,2% față de luna corespunzătoare a anului anterior. Evoluțiile diferă în funcție de sector: în creștere a fost energia, în timp ce industria prelucrătoare și extractivă au continuat să scadă.
De asemenea, sectorul serviciilor și comerțul au înregistrat noi scăderi, cu o reducere de peste 4% față de octombrie 2024, din cauza diminuării consumului intern.
Angajări în scădere
Numărul de angajați a fost cu 0,4% mai mic în octombrie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, indicând o prudente mai mare din partea angajatorilor. Rata șomajului a scăzut ușor la 5,9%, însă cererea de forță de muncă continuă să se reducă. Chiar dacă salariile din sectorul privat au crescut cu peste 8% în total, majorările încetinesc din cauza activității economice mai slabite.
Vești pozitive din comerțul exterior
Un semn favorabil vine din zona exporturilor, care au înregistrat o reducere a deficitului comercial cu aproape 19% față de octombrie 2024. Exporturile au fost susținute de sectorul agroalimentar, energetic și industria automotive, în timp ce importurile au scăzut, urmând trendul consumului intern mai redus.
Perspectivă pentru următorii ani
Conform analizelor BNR, economia României rămâne vulnerabilă pentru perioada următoare. În vederea reducerii deficitului bugetar, va fi nevoie de măsuri fiscale mai stricte, iar evoluțiile geopolitice și tensiunile în sectorul energetic continuă să aducă incertitudine. De asemenea, ritmul de absorbție a fondurilor europene va fi critic pentru susținerea investițiilor.
Potrivit băncii centrale, aceste tendințe indică o perioadă prelungită de creștere economică modestă, cu inflație ridicată și rate de dobândă mari.
Lasă un răspuns