Prin jalonul 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Comisia Europeană solicită: baza de impozitare trebuie să fie corelată cu valoarea de piață a imobilului, evaluarea proprietăților trebuie să fie automatizată și națională, iar sistemul trebuie să funcționeze operațional. Comisia nu stabilește un procent fix de impozitare, ci solicită doar actualizarea formulei de calcul a impozitului în funcție de valoarea de piață a imobilului. Tabelul cu jaloane PNRR
Prin Pachetul 2 de măsuri fiscale propus de Guvern la sfârșitul anului precedent, pe lângă creșterea impozitelor pe proprietate de la 1 ianuarie 2026, se stabilește formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat cu date despre bunurile imobile din România, destinat să eficientizeze colectarea taxelor și impozitelor.
În prezent, sistemul nu este operațional, iar autoritățile indică posibilitatea intrării în vigoare la 1 ianuarie 2027. Totuși, surse apropiate negocierilor sugerează că e-Proprietatea ar putea fi implementată în acest an, ceea ce va conduce la o nouă majorare a impozitelor pe locuințe, pe lângă creșterea de 70%-80% deja în vigoare.
Citește și:
Efectele introducerii e-Proprietății: noi creșteri ale impozitelor
„Odată cu implementarea e-Proprietății, va fi introdus sistemul de impozitare a proprietăților în funcție de valorile de piață ale acestora, și nu în funcție de sume forfaitare stabilite pe baza suprafeței, a rangului localității sau a zonei proprietății, așa cum se întâmplă în prezent, inclusiv în 2026, nu doar anterior.”, afirmă Răzvan Ungureanu, Partener, Taxe Directe, EY România.
Astfel, economicistul menționează că se așteaptă ca, odată cu aplicarea e-Proprietății, majoritatea impozitelor pe clădiri să crească în orașele mari. Totuși, pot apărea și situații în regiuni cu valori de piață mici ale proprietăților, unde impozitele pot scădea.
Răzvan Ungureanu precizează că, în 2026, noul impozit pe clădiri nu va mai ține cont de vechimea construcției, diferit față de sistemul până în 2025, care prevedea reduceri de 10%, 30% sau 50% pentru clădirile mai vechi de 30, 50 sau 100 de ani.
„Astfel, în 2026, impozitul pe clădiri pentru un imobil nou și unul vechi, cu aceleași utilități și amplasate în aceeași zonă, ar trebui să fie comparabil, spre deosebire de sistemul până în 2025, când pentru imobilele vechi impozitul era mai mic.”, explică Răzvan Ungureanu.
Totuși, exemplele afișate pe ghiseul.ro în primele zile ale anului, când sistemul era funcțional, arată discrepanțe cauzate probabil de eliminarea subvențiilor prin noua metodă de calcul: imobile noi, cu suprafețe mari, au valoarea impozitului mai redus decât apartamentele din blocuri vechi cu suprafețe mai mici.
Potrivit estimărilor, cât ar putea crește impozitele după implementarea sistemului e-Proprietate
Jalonul PNRR nu stabilește procentul de creștere a impozitelor sau nivelul de plată suplimentară față de actualul nivel, ci doar raportează la valoarea de piață a imobilului. Decizia referitoare la proporția impozitului din valoarea imobilului rămâne la aprecierea politică a autorităților.
Aplicarea unei cote de impozitare de 0,15% din valoarea de piață a imobilului ar duce la o plată de circa 525 de lei pentru un apartament de două camere, de aproximativ 52 mp, cu o valoare de piață de 70.000 de euro. În 2026, după majorarea de la începutul anului, pentru un apartament similar, în sectorul 3 al Capitalei, cu valoarea de piață de 90.000 de euro, impozitul va fi de 457 de lei.
Nu se poate preciza exact dacă procentul de 0,15% va fi aplicat de la începutul implementării sau etapizat pe 1-3 ani. În țări UE, cotele de impozitare raportate la valoarea imobilului sunt mult mai ridicate: Germania 0,23%, Polonia 0,24%, Franța între 0,9% și 1%.
Pe măsură ce valoarea de piață a locuinței fluctuează, sistemul e-Proprietate, fiind complet automatizat, va ajusta și nivelul impozitului anual. Astfel, un apartament evaluat la 70.000 de euro, cu un impozit de 525 lei la o cotă de 0,15%, va putea ajunge la o valoare de 80.000 de euro și un impozit de 600 lei, sau la 90.000 de euro și 675 de lei, în funcție de evoluția prețurilor de pe piața imobiliară.
Impozitarea proprietății în România și în Uniunea Europeană
În scenariul etapizat, coeficientul de taxare din valoarea imobilului va ajunge la 0,30%, ceea ce ar însemna un impozit anual de aproximativ 1.050 de lei pentru un apartament de 70.000 de euro. Comparativ, în alte țări UE, impozitele sunt mai mari: la același apartament, cu un coeficient de 0,23%-0,26%, impozitul în Germania variază între 160 și 180 euro pe an, iar în Polonia între 140 și 175 euro. În Franța, coeficientul de impozitare de 0,9%-1,2% duce la un impozit anual de 630-840 euro.
Estimările de impozite sunt bazate pe calcule proprii, luând în considerare cote de impozitare existente în respectivele state și presupunând că statele din România nu vor majora impozitele peste nivelul de 0,15% din valoarea de piață în primă etapă.
Noua politică fiscală, aprobată și de Curtea Constituțională la sfârșitul lui 2025, și inclusă în Codul Fiscal, are ca scop majorarea impozitelor locale pentru clădiri, terenuri și autovehicule din 2026, prin modificarea regulilor de calcul pentru a crește nivelul taxelor datorate, reducând în același timp numărul excepțiilor de la plată. Printre schimbările principale se numără majorarea cotei de impozitare de la 0,3% la 0,9% pentru bunurile de mare valoare (impozitul pe lux).
Aceste măsuri impactează direct proprietarii de bunuri imobile și autovehicule, influențând sectorul imobiliar și nivelul costurilor de deținere. În contextul Pachetului 2 de reforme fiscale, sistemul e-Proprietate devine o componentă esențială pentru eficientizarea colectării și gestionării taxelor și impozitelor locale.
Lasă un răspuns