Se afirmă că nivelul de civilizație al unei națiuni se reflectă cel mai bine în modul în care își tratează femeile. Datele statistice indică faptul că în ultimul deceniu, aproape 500 de femei românce au fost ucise de către soții sau foști parteneri. În anul 2023, România a înregistrat 51 de cazuri de femicid, iar tendințele par să fie în creștere.
Fostul ministru al Justiției, deputatul Alina Gorghiu, inițiator al unui proiect legislativ în colaborare cu alți 250 de parlamentari din diverse orientări politice, așteaptă aprobarea de către senatori pentru votarea legii incriminării femicidului.
În exclusivitate, aceasta a oferit o explicație pentru criza socială defășurată în România.
„România a ajuns în această situație deoarece, timp de ani de zile, violența în familie și femicidul nu au fost tratate de către stat sau societate ca probleme de interes public prioritar. Acest fenomen a fost minimalizat, relativizat și trivializat, fiind adesea interpretat ca „problema între doi oameni” și ca afectând doar cuplul respectiv.”
Mult prea mult timp, violența în familie a fost percepută ca o problemă personală, nu ca una de securitate publică. Aceasta mentalitate a dus la ignorarea semnalelor de alarmă, tratarea superficială a plângerilor, precum și intervenții întârziate sau formale. Când statul și societatea dau impresia că „nu ne privește”, agresorii devin mai îndrăzneți, iar victimele rămân singure. Lipsa educației despre această problemă în școli contribuie la crearea unor individualități maligne.”
Definirea femicidului de către fostul ministru al Justiției: „Este uciderea unei femei pentru că este femeie”
Potrivit deputatului liberal, „femicidul nu este o crimă aleatorie. Reprezintă uciderea unei femei din cauza statutului de femeie“.
„De fiecare dată repet: femicidul nu este o crimă întâmplătoare. Este moartea unei femei pentru simplul fapt că este femeie, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener, după o perioadă prelungită de violență, control și amenințări. În aproape toate aceste cazuri, există semnale clare anterioare crimei.
Cele 445 de femei ucise în ultimul deceniu și peste 70.000 de cazuri de violență domestică raportate anual nu reprezintă „alegeri greșite” ale femeilor, ci eșecul sistemic: refuzul de a trata violența în familie ca pe o problemă publică serioasă, previzibilă și prevenibilă”, afirmă Gorghiu pentru Gândul.
Referitor la măsurile concrete propuse pentru prevenirea și reducerea fenomenului, Alina Gorghiu menționează că acțiunile formulate până acum au fost „adesea formale, fără continuitate și monitorizare eficientă”.
„Până în prezent, intervențiile statului s-au folosit mai mult după ce tragedia s-a consumat, nu în prealabil. Deținem instrumente legale – ordine de protecție, evacuarea agresorului, brățări electronice –, însă implementarea lor a fost frecvent formală, fără continuitate și fără monitorizare reală.”
În prezent, există două propuneri legislative complementare menite să schimbe această stare de fapt.
Primul este proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, care identifică femicidul ca un fenomen distinct, nu ca o „distanță de familie”. Aceasta lege susține că femicidul rezultă din escaladarea previzibilă a violenței și impune autorităților să recunoască tiparele de risc, să colecteze date și să acționeze înainte de momentul irevocabil.
Cel de-al doilea proiect, L485/2025, deja aprobat de Senat și aflat în dezbatere la Camera Deputaților, consolidează protecția victimelor violenței domestice și corectează vulnerabilitățile care, de multe ori, au prefațat femicidul,” explică Gorghiu pentru Gândul.
Totuși, nicio măsură nu va putea fi implementată eficient fără sprijinul financiar al Guvernului, care elaborează și aproba bugetul corespunzător.
România are în curs o strategie națională de prevenție și combatere a violenței în familie, elaborată de ANES pentru perioada 2022–2027, ce implică și autoritățile locale pentru prevenție, sprijinirea victimelor și raportare.
Deși această strategie oferă cadrul de acțiune general, implementarea în teren a fost inegală, variind în funcție de comunitate, mai afirmă fostul ministru.
Alina Gorghiu: „Statul trebuie să joace un rol activ în soluționarea problemelor”
Legislația privind femicidul aduce noutatea că „prevenția și protecția devin obligații ale statului, nu opțiuni”. Fondurile necesare includ: consiliere psihologică, asistență juridică gratuită, adăposturi sigure, formarea personalului, monitorizarea agresorilor, colectarea datelor și sprijin pentru copiii rămași orfani din cauza femicidului.
Deputații recunosc că „fără un cadru legal clar, aceste finanțări pot fi amânate sau neefectuate. Legea obligă Guvernul să le prevadă în buget.”
Proiectul legislativ prevede, printre altele, că „ieșirea dintr-o relație abuzivă este un proces, nu un act de curaj de o zi”.
„Legislatura pentru femicid creează cadrul pentru prevenție și protecție extinsă, iar legea L485/2025 consolidează instrumentele concrete:
- accès mai simplu la justiție pentru victime;
- ordine de protecție extinse, până la 24 de luni, pentru recidiviști;
- consiliere psihologică și/sau terapie obligatorie pentru agresori;
- monitorizarea efectivă a respectării ordinelor de protecție;
- sancțiuni stricte pentru nerespectarea obligațiilor.
Fără aceste măsuri, multe femei revin la agresor nu din voință, ci din lipsa alternativelor reale. Statul trebuie să fie parte în soluție,” evidențiază Gorghiu.
Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului se află în prezent în dezbatere la Senat, în procedură de avizare.
„Sper ca în primele zile ale lunii martie să fie adoptat de Parlament. Proiectul L485/2025 a fost deja aprobat de Senat și urmează votul final în Camera Deputaților.
Legea nu are conotații ideologice, ci vizează siguranța publică. Fiecarea zi de întârziere crește riscul pentru femei și copii, iar presiunea publică joacă un rol crucial în adoptarea rapidă a legilor.
Statul trebuie să-și asume un rol activ în protejarea cetățenilor, nu doar să fie martor la tragedii,” afirmă Gorghiu.
Lasă un răspuns