Conform studiului, diferenţa de temperatură dintre centrul Bucureştiului şi zonele rurale adiacente, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană (ICU), variază între +3 şi +8 grade Celsius.
„Anul 2025 a confirmat ceea ce indică datele climatice de mai mulţi ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate actuală, cu efecte vizibile şi tot mai frecvente. Temperaturile extreme, perioadele prelungite de secetă, ploi abundente şi fenomenele meteo neobişnuite au exercitat presiune asupra ecosistemelor, infrastructurii şi comunităţilor, inclusiv în România. În acest context, 2025 a marcat un an de contraste şi provocări, dar şi lecţii esenţiale despre adaptare, rezilienţă şi necesitatea acţiunii informate”, afirmă specialiştii platformei InfoClima România.
În acest sens, referindu-se la punctele esenţiale enunţate în raportul „Starea Climei România 2025”, rezultă faptul că temperatura medie anuală înregistrată la nivel naţional, în 2024 faţă de perioada 1971 – 2000, a fost de +3,1 grade Celsius.
Mai mult, studiul arată că 41 de luni reprezintă durata celei mai prelungite secete din ultimii ani în România, în perioada martie 2022 – iulie 2025, când peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor violente au fost raportate în 2024, inclusiv peste 200 de cazuri cu grindină mare, peste 700 de bei de vânt puternic sau aproape 200 de precipitaţii extreme.
Potrivit studiului, intervalul 2035 – 2045 este estimat a fi deceniul în care va avea loc colapsul convecţiei curentului subpolar din Atlanticul de Nord (CSPG), ceea ce va avea efecte în lanţ, climatice şi sociale. Totodată, diferenţa maximă de temperatură între centrul Bucureştiului şi zonele rurale adiacente, determinate de efectul ICU, variază între +3 şi +8 grade Celsius.
Raportul de specialitate, publicat în octombrie 2025, evidenţiază că pentru fiecare euro generat, economia românească emite aproape 500 de grame de CO2, ceea ce depăşeşte de două ori media UE. În 2023, ponderea combustibililor fosili în consumul total de energie primară în România a fost de aproximativ 70%, echivalentul a circa 250 TWh.
De asemenea, cercetarea evidenţiază că 50.000 de noi locuri de muncă în domeniul „verzilor” pot fi create până în anul 2030, odată cu tranziţia către economia circulară. În plus, pierderile economice cauzate de peste 100 de dezastre naturale între 1900 şi 2021 se cifrează la 17,2 miliarde de dolari.
Proiecţiile pentru anii următori indică faptul că, până în 2040, jumătate din populaţia urbană a României va fi afectată de valuri extreme de căldură, iar circa două milioane de hectare de plantări de porumb şi floarea-soarelui se vor compromite în primăvara anului 2024.
Studiul relatează că 70% dintre români sunt dispuşi să participe la iniţiative comunitare de energie regenerabilă dacă acestea ar fi implementate local.
La nivel de alfabetizare ştiinţifică, indicele obţinut pentru România este de 4,84, comparativ cu media europeană de 6,72.
„Creşterea temperaturilor medii, intensificarea valurilor de căldură, alternanţa dintre perioade de secetă severă şi episoade de precipitaţii intense, precum şi impactul asupra resurselor de apă, agriculturii şi sănătăţii populaţiei evidențiază vulnerabilitatea crescută a teritoriului naţional în faţa riscurilor climatice. Datele și analizale din 2025 evidențiază clar că schimbările climatice nu mai pot fi interpretate ca evenimente izolate, ci ca fenomene sistemice, cu efecte cumulative. În acelaşi timp, 2025 a subliniat importanţa monitorizării ştiinţifice, a comunicării precise a informaţiilor climatice şi a integrării acestora în politicile publice. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice, precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect deseră, devin o prioritate strategică pentru România, fiind nevoie de o colaborare strânsă între cercetare, autorităţi şi societate, precum şi de transformarea datelor climatice în decizii concrete şi măsuri pe termen lung”, afirmă experţii.
Raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem şi încotro mergem” reprezintă o analiză detaliată realizată de o echipă formată din 22 de specialişti, menită să evidenţieze cele mai relevante şi recente informaţii despre schimbările climatice, tendinţe şi previziuni pentru viitor.
Lasă un răspuns