Specialiştii avertizează că arderea combustibililor în spaţii închise consumă oxigenul şi eliberează monoxid de carbon – un gaz incolor, inodor şi lipsit de gust – care poate cauza deces chiar şi la concentraţii mici.
„Arderea gazelor naturale la aragazul din bucătărie determină consumul de oxigen din aer şi emisii în atmosferă a dioxidului de carbon şi a monoxidului de carbon. În lipsa oxigenului, organismul moare, fiind înlocuit cu dioxid de carbon. Însă, mult mai periculos decât lipsa oxigenului şi înlocuirea acestuia cu dioxid de carbon, este prezenţa monoxidului de carbon rezultat din ardere, care poate provoca moartea la concentraţii mici, înainte ca o persoană să rămână fără oxigen”, a explicat Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI şi expert judiciar în domeniul gazelor naturale, explozii şi intoxicaţii cu monoxid de carbon, într-o analiză.
Potrivit sursei citate, simptomele intoxicaţiei cu monoxid de carbon variază de la manifestări uşoare, asemănătoare unei gripă (dureri de cap, dureri abdominale, febră) până la tulburări severe ale inimii şi creierului. Chiar şi expunerea prelungită la cantităţi reduse de monoxid de carbon, pe parcursul mai multor zile, poate duce la intoxicaţie. „Reacţiile oamenilor la expunerea la aceleaşi cantităţi de monoxid de carbon diferă de la o persoană la alta. De aceea, intoxicaţia poate fi uşoară sau gravă, chiar dacă nivelul de expunere este similar pentru diferite persoane”, subliniază Chisăliţă.
Specialistul AEI explică faptul că monoxidul de carbon se leagă de hemoglobină de 250 de ori mai puternic decât oxigenul, împiedicând oxigenarea organelor vitale.
El oferă un exemplu concret pentru a evidenţia gravitatea situaţiei. „Într-o bucătărie de 7 mp, precum cele din România, dacă uşile şi ferestrele sunt închise şi nu există sisteme de ventilaţie sau evacuare a gazelor arse, utilizarea continuă a unui aragaz cu patru ochi, lăsat să funcţioneze pe toate arzătoarele, consumă tot oxigenul din încăpere în aproximativ 39 de minute, cauzând asfixierea fatală. În condiţii normale de utilizare, arderea produce monoxid de carbon în cantitate suficientă pentru a ucide o persoană în 35 de minute. Acest exemplu subliniază pericolul pentru persoanele cu venituri mici, care nu îşi pot achiziţiona facturile la energie termică şi preferă să utilizeze gaz pentru încălzire, plătit punctual”, a declarat preşedintele AEI.
Datele statistice din perioada 1980-2008 indică faptul că în Europa numărul anual de decese din cauza intoxicaţiei cu monoxid de carbon era de 2,2 cazuri la 100.000 de persoane, dar situaţia s-a îmbunătăţit în unele ţări recent.
În 2021, numărul de decese cauzate de intoxicaţie cu monoxid de carbon, nu doar în locuinţele cu gaze naturale, a fost de aproximativ 2,12/100.000 de persoane în Europa de Est (cel mai ridicat nivel european), între 0,335 şi 0,389/100.000 în Europa Centrală, în timp ce în Europa de Vest a fost între 0,0825 şi 0,0889/100.000, iar la nivel mondial, valoarea a fost de aproximativ 0,366/100.000, ceea ce reprezintă circa 28.900 de decese la nivel global.
Conform datelor AEI, în Europa de Est, decesele cauzate de intoxicarea cu monoxid de carbon sunt de 26 de ori mai frecvente decât în Europa de Vest.
În acest context, experţii recomandă măsuri preventive precum: aerisirea regulată a locuinţei, verificarea instalaţiilor de încălzire, evitarea improvizaţiilor la sistemele de încălzire, instalarea detectoarelor de monoxid de carbon şi apelarea serviciilor de urgenţă la 112 în caz de simptome de intoxicaţie.
De asemenea, preşedintele AEI subliniază importanţa educării familiei, inclusiv a copiilor, privind utilizarea corectă a sistemelor de încălzire şi recunoaşterea simptomelor intoxicaţiei (dureri de cap, ameţeli, greaţă, oboseală sau confuzie).
Lasă un răspuns