Specialiştii Deloitte evidenţiază faptul că, în timp ce România percepe o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet (aproximativ cinci euro), Italia aplică doar doi euro pentru colet.
„Persoanele fizice din România care achiziţionează online bunuri cu o valoare totală mai mică de 150 de euro dintr-un stat din afara Uniunii Europene (UE) sunt obligate, începând cu acest an, să plătească o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet. Anterior, coletele cu valoare sub această sumă erau scutite de taxe. Discuţiile privind implementarea unei taxe logistice pentru aceste colete sunt în desfăşurare la nivel european, însă nu s-a ajuns la un acord. Cu toate acestea, România şi Italia au stabilit această măsură începând cu 1 ianuarie 2026, Italia aplicând o taxă de doar doi euro pentru colet. În plus, din jumătatea anului 2026, va fi introdusă şi o taxa vamală de trei euro per articol pentru importurile online din afara UE, după consensul în rândul statelor membre. În consecinţă, costurile pentru achiziţiile online din afara UE vor deveni semnificative în România”, se precizează în raportul citat.
Comerţul electronic a devenit o componentă esenţială a obiceiurilor de cumpărare ale consumatorilor europeni (70% dintre aceştia achiziţionează regulat produse online, conform studiilor UE), iar volumul de livrări de valoare redusă (sub 150 de euro) din afara Uniunii spre clienţii din UE a crescut exponențial în ultimii ani. În 2022, au fost importate 1,2 miliarde de colete de valoare mică în UE, iar în anul următor, acest număr s-a dublat (2,4 miliarde în 2023) pentru a ajunge la 4,6 miliarde în 2024. În consecinţă, în 2024, zilnic, aproximativ 12,5 milioane de colete sub 150 de euro au fost importate în UE.
Astfel, volumul şi complexitatea formalităţilor vamale pentru aceste importuri au crescut semnificativ. Jucătorii din comerţul electronic din Europa au început să susţină că admit afectată competitivitatea lor şi solicită autorităţilor europene măsuri pentru protectia drepturilor și pentru menținerea avantajului concurenţial. În acest context, statele membre ale UE au iniţiat discuţii privind două direcţii principale: introducerea unei taxe logistice (de manipulare sau procesare) pentru acoperirea costurilor vamale crescute şi introducerea unei taxe vamale de trei euro pe articol pentru coletele evaluate sub 150 de euro, pentru a reduce avantajul companiilor externe care livrează în piaţa internă.
„Deocamdată, s-a convenit doar asupra introducerii taxei vamale de trei euro per articol, începând cu iulie 2026, însă aplicarea taxei logistice rămâne în discuţie. În acelaşi timp, România şi Italia au implementat rapid aceste taxe de manipulare, începând cu 1 ianuarie 2026, cu valori de cinci euro pentru România și doi euro pentru Italia per colet”, menţionează analiza.
Taxa de 25 de lei per colet se aplică bunurilor achiziţionate electronic de către persoane fizice (B2C), indiferent de ţara de intrare în spaţiul comunitar (se elimină situaţiile în care mărfurile ar fi fost importate fără taxe printr-un alt stat membru, precum Bulgaria, şi apoi transferate în România). Coletele nedestinate recipientului final în România nu sunt supuse taxei.
Responsabilitatea pentru plata taxei logistice revine furnizorului, expeditorului sau entităţii care, printr-o platformă digitală, facilitează vânzarea la distanţă a bunurilor.
„Pentru coletele returnate destinatarilor din România, conform OUG 34/2014 (reglementări privind drepturile consumatorilor), taxa logistică nu se rambursează. Obligaţia de colectare, declarare și transfer al taxei către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (până la 25 a lunii următoare livrării) revine operatorilor poştali (curieri), conform OUG 13/2013 privind serviciile poştale, care livrează către destinatarii finali. Evidenţele coletelor livrate trebuie păstrate timp de cinci ani de către curieri”, subliniază specialiştii Deloitte.
Nerespectarea obligaţiei de raportare în termen legal a numărului de colete provenind din afara UE se sancţionează cu amenzi cuprinse între 2.000 și 3.500 de lei (400-700 de euro). De asemenea, nerespectarea obligaţiei de păstrare a evidenţei pentru cinci ani a transporturilor taxate poate duce la amenzi între 6.000 și 10.000 de lei (1.200-2.000 de euro).
Pentru nereunoscarea obligaţiei de a declara taxele colectate, amenda este echivalentă cu suma nedeclarată, dar nu mai puţin de 1.000 de lei (200 euro).
De asemenea, neplata taxei logistice către bugetul de stat în termenul de 30 de zile de la momentul declaraţiei se sancţionează cu închisoare de la unu la cinci ani sau amendă.
„Toţi operatorii din lanţul comerţului electronic trebuie să analizeze rapid impactul noii taxe logistice şi să implementeze măsuri de conformare, pentru gestionarea eficientă a acesteia, mai ales înainte de intrarea în vigoare a taxei vamale de trei euro per articol. După aplicarea acestor măsuri, costurile pentru comercianţii externi din afara UE vor creşte semnificativ, afectând bugetul consumatorilor europeni. În România, aceste influenţe vor fi și mai pronunţate, având în vedere nivelul ridicat al taxei logistice (cinci euro per colet), la care se va adăuga taxa vamală de trei euro per articol în a doua jumătate a anului”, concluzionează specialiştii Deloitte.
Lasă un răspuns