Casa Albă a divulgat joi o listă cu 19 state semnatare ale respectivei Declarații. Dintr-o eroare, pe acea listă se află și Belgia, deși țara nu a aderat la acea inițiativă. Guvernul belgian a clarificat că nu a participat la acest consiliu și că prezența Belgiei pe listă reprezintă o greșeală a Casei Albe, care a confundat Belgia cu Belarus. În plus, premierul belgian Bart De Wever a transmis indirect liderului american că „demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem supuși”.
Pe această listă, publicată de Casa Albă, se află și țări precum Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan.
Invitațiile de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost adresate atât aliaților Statelor Unite, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko sau premierul chinez Xi Jinping, în total circa 60 de invitații. Donald Trump a afirmat miercuri că Putin a acceptat invitația, însă liderul de la Kremlin nu a confirmat această prezență.
Principalul rol atribuit de Statele Unite acestui organism este supervisarea reconstrucției Fâșiei Gaza, însă proiectul de statut nu menționează explicit teritoriul palestinian și îi conferă un mandat mai larg, de a contribui la soluționarea conflictelor armate la scară globală.
Textul Declarației critică direct „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, făcând referire în special la Organizația Națiunilor Unite (ONU), și promovează „curajul” pentru depășirea acestor abordări. Documentul subliniază de asemenea „nevoia unei organizații de pace mai eficiente și adaptabile”. Un motiv pentru reticența multor lideri față de acest consiliu este percepția că a fost creat de Trump ca un substitut pentru ONU.
Lasă un răspuns