Drama tragică a actriței Aimee Iacobescu. Una dintre cele mai apreciate și frumoase actrițe ale Generației de Aur, Aimee Iacobescu a decedat în anul 2018, la vârsta de 71 de ani, lăsând în urmă roluri memorabile și un strigăt de durere fără răspuns până în ultima clipă.
REVISTA VIVA DE DECEMBRIE, CONTRACOST, AICI
Actrița a trecut în neființă la 71 de ani, după o lungă și chinuitoare suferință, influențată de probleme grave de sănătate și de o luptă anevoioasă cu sistemul și birocrația. A cerut ajutor până în ultimul moment, dar nu l-a primit.
Impactul tragediei actriței Aimee Iacobescu
Recunoscută în special pentru interpretarea magistrală a Domniței Ralu din serialul „Haiducilor”, Aimee Iacobescu a avut o existență discretă în ultimii ani. Diagnosticul de cancer i-a forțat să folosească toate economiile și pensia pentru tratamente costisitoare.
Într-un mesaj de disperare transmis înainte de trecerea sa, mărturisea că nu mai dispune de fonduri nici pentru medicamente, nici pentru întreținere.
Beneficia de o pensie specială din partea UNITER (Uniunea Teatrală din România), însă de ani de zile a depus multiple solicitări pentru o indemnizație de merit – un venit brut neimpozabil de 2.700 de lei lunar.
„Domnule Caramitru, vreau să trăiesc, nu mă puteți critica pentru asta. Orice persoană dorește să continue viața, chiar și în condiții de boală și singurătate. Vreau să continui să trăiesc, înțelegeți? Nu vreau să mor, așa cum mă condamnați la acest destin! Legislația UNITER – că trebuie să moară cineva pentru ca altcineva să beneficieze – este extrem de crudă și crudă“, spunea Aimee Iacobescu într-un mesaj video adresat conducerii UNITER cu câțiva ani în urmă.
Controversele privind sprijinul financiar pentru artiști
După fiecare apel pentru ajutor, UNITER a explicat că aceste indemnizații de merit sunt limitate de legislația statului și nu pot fi suplinite.
„Îndeplinesc toate condițiile pentru acordare. Am zeci de premii naționale și internaționale, recomandări de la oficialități precum guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și dețin titlul de ‘Meritul cultural’ în grad de comandor.
L-am abordat pe președintele UNITER, Ion Caramitru, care m-a informat că dezvoltarea acestei indemnizații durează ani buni și că sunt prioritar cei cu merite mai mari… A fost o experiență profund ofensatoare. Așa că, în lipsa sprijinului, am rămas fără opțiuni, trăind cu speranța că se va îndrepta situația.
După o carieră depășind 40 de ani, răspunsul a fost: „Să aștepte câțiva ani.“ În cele din urmă, pe 27 martie 2018, actrița în vârstă de 71 de ani a pierdut lupta cu boala.
Mediul artistic și luptele sale
Fiică a unui farmacist, colonel de armată, Aimee Iacobescu a debutat în actorie încă din liceu, alături de fratele sau geamăn, Dorel Iacobescu, chiar dacă locurile erau restrânse, mai ales pentru tinere.
Primul său spectacol în teatru a avut loc la vârsta de 16 ani. În acea perioadă, a fost remarcată de regizorul Sică Alexandrescu la un festival școlar dedicat recitării, unde a fost premiată.
Anul 1963 a reprezentat debutul pe scena Naționalului în piesa „Adam și Eva“, de Aurel Baranga. În anii ’60 a mai apărut în producția „Alizuna“, de Tina Ionescu Demetrian.
A absolvit Secția de Actorie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale“ din București – actuala Universitate Națională de Arte Spectaculoare – în 1968, sub îndrumarea profesoarei Beate Fredanov.
„Părinții mei nu au fost de acord cu alegerea mea de a deveni actriță. Îmi spuneau că voi muri de foame cu această meserie“, a declarat Aimée Iacobescu într-un interviu. Din păcate, s-a dovedit a avea dreptate.
Sprijinul unui artist pentru Aimee Iacobescu
Printre artiștii implicați în sprijinirea actriței Aimée Iacobescu s-a aflat și Fuego, care, în ultimii ani, a avut o apropiere specială față de ea. Artistul a inițiat acțiuni de ajutor pentru colegii din domeniu aflați în dificultate, în contextul situației critice a actriței.
„Am sprijinit-o, în ultimii doi ani, prin proiectul meu artistic (n. red. – Art By Fuego). Veniturile din picturile mele, expuse în expoziții din diverse orașe, au fost utilizate pentru a susține artiștii în nevoie. Durerea cea mai mare pentru un creator rămâne uitarea“, a afirmat Fuego după decesul actriței.
Lasă un răspuns