Click Stiri

În România, secretomania a devenit o prioritate națională. În spatele ușilor închise, liderii politico-administrativi decid direcții esențiale pentru viitor, într-o „paranteză” în care informațiile critice sunt păstrate pentru „privilegiați”. În acest timp, cetățenii români sunt relegați doar la rolul de contribuabili pentru taxe și impozite, devenind „interesanți” temporar, doar atunci când trebuie să își exercite dreptul de vot.

Acorduri importante și decizii cu impact pe termen lung asupra României au fost negociate, în mod practic, în secret, pe considerentul că populația nu trebuie să cunoască toate „detaliile”, iar dezbaterile publice și transparența decizională au fost ignorate și tratate cu indiferență.

În „România austerității” a lui Ilie Bolojan și Nicușor Dan – unde bătrânii din azile și copiii din centrele de plasament trebuie să trăiască cu doar 32 lei/zi pentru hrană -, secretul devine normă obligatorie, dar rădăcinile se adâncesc și în „România actuală a lui Klaus Iohannis”. Nimic nu se pierde, dar, în timp, amploarea devine alarmantă.

Gândul evidențiază, punctual, trei exemple concrete care demonstrează fără echivoc faptul că secretomania domină scena politică și administrativă din România, iar cetățenii, adesea sufocați de taxe și impozite, trebuie să se mulțumească cu statutul de pion în jocurile de putere.

• Acordul Uniunea Europeană – Mercosur.
• Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
• Ajutoarele acordate de România Ucrainei.

1. Acordul UE – Mercosur. Niciun document care să evidențieze impactul real asupra agriculturii sau industriei românești

Controversatul acord Mercosur a stârnit nemulțumirea fermierilor români, iar în Parlamentul European s-a desfășurat o adevărată „bătălie” în urma căreia Curtea de Justiție a Uniunii Europene va analiza toate aspectele controversate ale acestuia.

• Decizia Parlamentului European de a solicita CJUE evaluarea conformității Acordului Mercosur cu tratatele europene a fost adoptată cu o majoritate de 334 de voturi pentru, față de 324 împotrivă, cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD fiind decisive. (mai multe informații AICI)
• Sorin Grindeanu – președintele PSD – a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că în România nu a avut loc o dezbatere reală privind acest acord, iar lipsa de transparență a generat suspiciuni.

„În alte țări, precum Franța, s-au organizat dezbateri parlamentare, s-au explicat avantajele și dezavantajele, într-un mod transparent. Toți europarlamentarii francezi au votat împotrivă, indiferent de grupul politic. Lipsa unei dezbateri interne mă face să fiu suspicios”, a afirmat Sorin Grindeanu în cadrul emisiunii „Ai aflat, cu Ionuț Cristache” (detalii AICI)

De ce se tem fermierii români

„Aspectele din România ale acordului Mercosur ridică semne de întrebare:

• Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au emis poziții de o discreție aproape totală în ceea ce privește impactul semnării acestui acord asupra țării.
• Nu a fost prezentat un document oficial care să evidențieze efectele reale pentru economia românească.
• Fermierilor români nu li s-au explicat clar beneficiile sau dezavantajele rezultate din acord.

Odată cu liberalizarea comerțului între UE și Mercosur, fermierii români susțin că numeroase întreprinderi mici și mijlocii se vor închide, depășite de concurența din America de Sud.

Statele din Mercosur dispun de costuri de producție cu aproximativ 50% mai mici decât cele din Uniunea Europeană, obținând producții record cu cheltuieli minime. Fermierii români și cei din alte state membre UE se tem că acest acord va duce la eliminarea lor de pe piața europeană.

Mercosur – numit oficial „Piața Comună a Sudului” – este o întrunire interguvernamentală și uniune vamală din America de Sud, fondată în 1991 prin Tratatul de la Asunción. Organizația include cinci state: Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

Secreția totală din partea autorităților române a transformat acordul Mercosur într-o perspectivă „înfricoșătoare”, acești lideri preferând să mențină un „mister” care adâncește suspiciunile existente.

2. PNRR – documente confidențiale! Cereri de desecretizare deja depuse în 2022

Gesturile de secretizare au fost și în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cristian Ghinea – fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene – a coordonat elaborarea și negocierea PNRR.

După dictatura USR în guvernare, au apărut numeroase acuzații privind secretizarea unor documente din PNRR.

În 2023, FACIAS a acționat în instanță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), solicitând accesul la informații despre modul de negociere a Planului și anexele acestuia, pe care le consideră nepublicate.

Corespondența cu Bruxelles și documentele de creare a PNRR, clasificate „secret de stat”

Corelația cu organismele europene și documentele de elaborare a PNRR au fost considerate de autorități „secrete de stat”, deși conțineau măsuri ce afectează direct românii.

De mai bine de un an, a fost cerută înființarea unei comisii de anchetă și desecretizarea acestor documente, pentru transparență față de cetățeni.

„De ce sunt păstrate sub secret aceste informații, având în vedere că PNRR a fost aprobat încă din 2021? Ce motive justifică sprijinul acordat partenerilor europeni, dacă acestea trebuie ascunse? Cetățenii merită să știe cum vor fi afectate viața lor de aceste decizii”, a transmis FACIAS.

3. Sprijinul pentru Ucraina – în continuare „secret de stat” în România

Asistența României către Ucraina, în contextul conflictului cu Federația Rusă, a fost menținută în strictă tăcere.

• Consiliul Fiscal estimează că România a acordat Ucrainei peste 1,5 miliarde de euro, însă cifrele exacte sunt clasificate.
• România a transmis 23 de tranșe de sprijin militar Ucrainei. Conform Kiel Institute for the World Economy, valoarea totală a acestora reprezintă circa 1,12 miliarde de euro, echivalent cu 0,42% din PIB.

Cu o populație de 19 milioane, România a sprijinit Ucraina cu o sumă comparabilă cu cea a Estoniei, cu doar 1,3 milioane de locuitori.

„Tactica secretomaniei continuă și în acest caz, iar românii au aflat prin intermediul ucrainenilor că se pregătește a 23-a tranșă de sprijin militar”, semnala dw.com, în august 2025.

Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării: „Nu e indicat să anunți public disponibilitatea depozitelor tale”

Ionuț Moșteanu susține, cu nonșalanță, că nu este recomandat să se spună în mod expres ce cantitate de echipamente a fost trimisă în sprijinul Ucrainei, justificând prin strategia militară.

„Cel mai simplu răspuns ține de tactica militară, pentru că nu e recomandat să faci publice resursele disponibile. Vom discuta despre valorile exacte, în cadrul acestor negocieri”, a spus Moșteanu, evitând să dea informații precise.

Radu Miruță, actualul ministru al Apărării, intenționează să initieze o anchetă pentru redeschiderea discuției asupra declasificării ajutoarelor și sumelor reale alocate Ucrainei de către România.

• „Sunt de acord să se dezvăluie valoarea, dacă aceasta nu compromite interesele strategice”, a afirmat Miruță, menționând că publicarea valorii ar fi posibilă fără a expune detalii despre echipamente.
• „Lucrurile nu trebuie să fie secretizate dacă nu afectează deciziile strategice”, a adăugat ministrul Apărării, indicând păstrarea secretului în această chestiune.

Radu Miruță, ministrul Apărării: „CSAT, în mandatul fostului președinte, a hotărât clasificarea acestor informații”

Radu Miruță subliniază că decizia de a păstra secrete datele despre sprijinul pentru Ucraina a fost luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pe mandatul fostului președinte Klaus Iohannis.

„Decizia de secretizare a fost luată de CSAT, în perioada fostului președinte. Nu pot să răspund pentru deciziile actuale, fiind membru în CSAT”, a spus oficialul.

Klaus Iohannis: „Nimeni în timp de război nu trebuie să divulge toate detaliile către adversar”

În octombrie 2023, președintele Klaus Iohannis afirma că România sprijină Ucraina în mod semnificativ, dar nu poate face publice toate detaliile despre ajutorul militar acordat.

„După terminarea conflictului, vor putea fi făcute publice toate informațiile. Până atunci, responsabilitatea de a oferi detalii aparține Ministerului Apărării, nu președintelui. Nu se divulgă aceste informații pentru a nu aduce dezavantaje”, menționa Iohannis în acea perioadă.