Guvernul condus de Ilie Bolojan se laudă că România a înregistrat un deficit bugetar de 7,7%, comparativ cu pragul oficial de 8,4%. Astfel, se preconizează o reducere a deficitului cu 0,7 puncte procentuale din PIB în anul 2025, oferind un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat, este apariția veniturilor de 10 miliarde de lei – aproximativ 2 miliarde de euro – provenite din fonduri PNRR. În realitate, România nu a încasat astfel de sume din PNRR în decembrie, iar în anul 2025 aportul fondurilor PNRR a scăzut cu 7 miliarde de euro. Cum se explică această discrepanță?
O parte din cele 7 miliarde de euro din împrumuturi PNRR – ulterior pierdute de România – ar fi trebuit să se reflecte în cheltuielile statului. Când aceste fonduri trec de la PNRR la fondurile de coeziune sau granturi, în contabilitate se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, rezultând o influență nulă asupra bugetului.
Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea fondurilor din PNRR, a realizat o reducere contabilă a deficitului bugetar în 2025, de aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB.
Practic, la bilanțul pentru perioada ianuarie-noiembrie 2025, categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR” înregistrează încasări de 12,99 miliarde de lei.
Executia bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025
Totodată, în perioada ianuarie-decembrie 2025, înregistrările indică venituri de 22,93 miliarde de lei, ceea ce sugerează o creștere a încasărilor bugetare din diferite surse.
Executia bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025
Se ridică un semn de întrebare: La momentul în care Guvernul Bolojan a realizat rectificarea bugetară și a majorat ținta de deficit la 8,4%, a fost conștient că sumele pierdute din PNRR vor duce, în mod artificial, la o scădere a deficitului pentru anul 2025?
Cronologia manipulărilor bugetare
23 iunie 2025 marchează preluarea mandatului de premier de către Ilie Bolojan, moment ce a debutat cu campanii alarmiste despre „dezastrul economic” al României: incapacitate de plată, deficit bugetar, criză economică. Propunerea de soluție? Concedieri masive, reduceri salariale, creșteri de taxe.
În primul rând, Guvernul Bolojan a majorat, în prima rectificare, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, continuând cu măsuri dure de austeritate pentru pensionari, persoane cu venituri mici sau cu dizabilități.
Tema deficitului de 8,4% a fost confirmată și în a doua rectificare, la sfârșitul lunii noiembrie.
Mai mult, Guvernul Bolojan a păstrat ținta privind investițiile publice de 149 miliarde de lei, deși execuția a fost de numai 137 miliarde, fiind cu 12 miliarde mai puțin decât planificat.
Se știa că deficitul va fi redus dacă fondurile pierdute din PNRR vor fi transferate la granturi din fonduri de coeziune?
La 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța finalizarea negocierilor pentru PNRR, menționând că cel puțin 7 miliarde euro vor fi transferate de la împrumuturi la componenta de granturi, fiind înregistrate în contabilitate atât ca venituri, cât și ca cheltuieli.
Summele au fost mai mari și au fost convertite din împrumuturi PNRR în granturi și fonduri de coeziune, fiind înregistrate astfel pentru a menține neutralitatea bugetară.
La 3 septembrie, ministrul Pîslaru anunța acordul cu Consiliul European pentru transferul fondurilor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și din fonduri UE de coeziune.
Prima rectificare bugetară din octombrie a stabilit o creștere a deficitului la 8,4%, deși, potrivit planificării, scăderea reală a deficitului era inevitabilă dacă fondurile europene, chiar și sub formă de împrumuturi, ar fi fost trecute în venituri bugetare.
„Surpriza” deficitului de 7,7% din PIB
În ultimele zile, Guvernul Bolojan s-a lăudat cu reducerea deficitului pentru 2025 la 7,7% din PIB, față de 8,4%.
Dacă se adaugă aproximativ 0,5% din PIB la deficitul de 7,7%, rezultă un total de 8,25%, apropiat de valoarea din 2024, de 8,65% din PIB.
Se ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea bugetară și la efectele măsurilor de austeritate, precum creșterile de impozite, restricțiile salariale și reducerile de pensii, care, conform datelor consultate, nu au avut un impact semnificativ.
De fapt, execuția indică faptul că majoritatea economiilor s-au realizat prin reducerea cheltuielilor de capital, în special investițiile publice.
Greșeli frecvente în procesul de executare bugetară
Din aceste date rezultă că, dacă nu s-ar fi ignorat transferul fondurilor din surse europene spre venituri, deficitul final s-ar fi apropiat de 7,7%.
Se mai analizează și costurile suplimentare generate de dobânzile plătite pentru împrumuturi, care ar fi fost mai mici dacă deficitul ar fi fost menținut mai apropiat de 7,7%, reducând astfel și povara finanțării datoriei publice.
Impactul politicii fiscale a Guvernului Bolojan asupra României
De la începutul mandatului, Bolojan și-a asumat rolul de „erou al sacrificiului”, prezentându-se ca „salvatorul” economiei naționale, riscând popularitatea electorală pentru a evita un „dezastru economic”.
În realitate, cifrele indică o manipulare contabilă și un discurs alarmist despre starea economică a țării.
FOTO: Mediafax/Envato
Lasă un răspuns