Deși devine tot mai controversat pentru politicile sale radicale, președintele Donald Trump a popularizat în întreaga lume sloganul „America First”. Putem vorbi despre conceptul de „România pe primul loc” și în cazul celui de-al cincilea președinte al României, Nicușor Dan? Constituția precizează explicit că atribuția principală a șefului statului este reprezentarea țării în exterior. Totuși, în primele 8 luni de mandat, România nu a fost reprezentată la evenimente de importanță majoră, precum Davos sau ONU, și are poziții vagi asupra celor mai sensibile subiecte de politică externă. Nicușor Dan a justificat absențele ca fiind „o alegere strategică de oportunitate”. Gândul a avut discuții cu Silviu Predoiu, fost șef al serviciului de informații externe, pentru a analiza motivul pentru care președintele pare atât de absent și de ce nu plasează România pe harta unor acorduri internaționale esențiale pentru statul român.
Fostul oficial de informații și-a asumat angajamentul de a sustine parteneriatele strategice esențiale ale României
Ales în cadrul alegerilor cu un suport impresionant (>6 milioane de voturi), fostul reprezentant al ÖMP nu pare profund preocupat de reprezentarea internațională a României. În campania electorală, a promis că, dacă va fi ales, va combate pentru parteneriatele strategice cheie pentru România, însă după 8 luni, această promisiune pare să fi rămas neîndeplinită.
Promisiuni electorale ale lui Nicușor Dan
Iată concret ceea ce promitea fostul primar general al Bucureștiului:
Candidatul independent participă la activitatea de afișare a materialelor electorale organizată de voluntarii campaniei „România Onestă”, în București, în noaptea de 3 spre 4 aprilie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.
- Fortificarea parteneriatelor strategice, inclusiv consolidarea relațiilor cu NATO și SUA.
- Apărarea națională a României: Nicușor Dan s-a angajat să aloce gradual 3,5% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele internaționale, și să sprijine dezvoltarea industriei militare naționale. El consideră o apărare solidă esențială pentru securitatea națională și stabilitatea regională, având în vedere tensiunile de la frontierele estice ale Europei.
- Românii din diaspora: Candidatul a promis reformarea serviciilor consulare, prin dialoguri cu organizațiile românești din străinătate, pentru a asigura proceduri mai eficiente și accesibile. De asemenea, a propus crearea unei structuri specializate pentru sprijinirea românilor ce se întorc în țară, facilitând relația acestora cu instituțiile statului.
Președintele României sau al Republicii Moldova?
Unele dintre cele mai concrete promisiuni respectate, chiar excesiv, sunt cele legate de sprijinul pentru Ucraina. În mai 2025, dacă va deține funcția, ar susține „fără echivoc” continuarea asistenței europene pentru Ucraina, precum și „programul de rearmare al Uniunii Europene, pentru ca UE să-și asume propriile responsabilități de securitate”, a spus Nicușor Dan în cadrul dezbaterii de la Euronews.
Pe de altă parte, numeroasele vizite frecvente în Republica Moldova, întâlnirile cu Maia Sandu și parteneriatele strânse cu Chișinăul au ridicat semne de întrebare privind eventualitatea ca Nicușor Dan să fie mai degrabă președintele acestei țări.
Lista instituțiilor internaționale unde România nu a fost reprezentată în primele 8 luni de mandat ale președintelui
- Davos. Deși reunește elită globală și setează tendințele pentru influența globală, Nicușor Dan a absentat de la forum, motivând că preferă „să nu se deplaseze excesiv”, alegând să rămână în țară, unde se confruntă cu probleme interne mai stringente.
- NATO. Deși această alianță militară are un rol central în securitatea globală, președintele a ignorat inițiative legate de colaborarea cu NATO, fiind mai activ în perioada anterioară decât în mandatul actual.
- ONU. În septembrie 2025, președintele a explicat că absența sa de la Adunarea Generală a ONU s-a datorat altor angajamente interne, precum ședințe ale coaliției și consultări cu investitori, preferând să rămână în țară. În locul său, România a fost reprezentată de ministrul de externe.
Oana Țoiu, ministrul de externe al României / foto: Mediafax
„Întotdeauna a fost o determinare strategică. România a fost prezentă cu o delegație condusă de ministrul de externe. În toate conferințele, am exprimat punctul de vedere al țării. Am discutat intern și am avut dezbateri privind oportunitatea participării. Uneori, președintele consideră că e mai bine să fie acasă, în timp ce alții aleg să participe activ în format internațional. În cazul nostru, considerăm că a fost mai util să rămanem în țară în această perioadă”, a justificat președintele într-un moment.
- Consiliul European. Deși este invitat permanent la sesiunile Coaliției de Voință, președintele pare mai mult o figură decorativă, prezența sa fiind mai discretă decât cea a președintelui Klaus Iohannis.
Contextul internațional și lipsa de angajament a României
Agenda globală, care evoluează rapid în ultimul an, marcată de tranzacții și recalibrări diplomatice, pare să fie ignorată de actualul șef de stat, care reacționează cu o încetinire devenită caracteristică.
- SUA – Groenlanda. Nicșor Dan și-a exprimat „îngrijorarea” față de escaladarea tensiunilor între SUA și UE abia după zile bune de la declanșare, printr-un comunicat.
- Relația cu China. Deși China ocupă un rol tot mai important în geopolitică, România neglijează această relație atât pe plan diplomatic, cât și comercial, lipsind o strategie clară pentru parteneriatul cu Beijingul.
- Relația complicată cu SUA, principalul partener strategic. În contextul recâștigării mandatului de către Donald Trump în mai 2024, relația cu Washingtonul s-a deteriorat rapid, iar în luna mai, Ambasada SUA la București a exclus oficial România din programul Visa Waiver.
- Vizita oficială la Casa Albă. La un an de la instalarea președintelui Trump, Nicușor Dan încă nu a primit invitație oficială pentru o vizită la Washington, deși opinia publică și oficialii de la București afirmă că se depune efort pentru concretizarea acestei vizite. În contrast cu viteza de primire a liderilor din Polonia, Germania, Franța sau Marea Britanie, România se află în așteptare.
Silviu Predoiu: În condițiile actuale, prezența la forumuri multinaționale precum Davos este obligatorie
Fostul șef al SIE, Silviu Predoiu, a comentat în exclusivitate pentru Gândul, punctând principalele vulnerabilități ale strategiei externe a lui Nicușor Dan. În opinia sa, lipsa de participare la aceste evenimente nu este neapărat o problema, având în vedere că și alți președinți anterior au absentat. Totuși, în contextul actual de schimbare profundă a influențelor globale, prezența era esențială la începutul mandatului, pentru a construi și menține relații importante. Silviu Predoiu susține că președintele nu încercuiește în mod eficient obligațiile funcției, fapt vizibil mai ales la evenimentele majore, unde tot absentează.
MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO
„O absență punctuală de la anumite evenimente nu reprezintă, în sine, o problemă. Nici fostii președinți nu au participat mereu la toate reuniunile internaționale importante. Însă, această lipsă nu trebuie să fie compensată de nimic. Pentru un președinte aflat la început de mandat, aceste evenimente sunt o oportunitate majoră de a intra rapid în circuitul internațional, de a stabili contacte și de a construi relații strânse cu liderii internaționali. Lipsa de implicare nu doar că afectează imaginea, ci și poziționarea strategică a României în arena internațională.
„Incapacitatea de a folosi platformele internaționale pentru a transmite mesaje și poziții clare”
În actualul context global, dominat de realignări geopolitice și conflicte, participarea la forumuri ca Davos nu mai este opțională, ci o obligație. Absența președintelui nu indică prudență, ci o lipsă de înțelegere a proiectului diplomatic. Ea poate duce la riscul de a marginaliza direct sau indirect România pe scena internațională. Pentru Nicușor Dan, această problemă este și mai gravă, întrucât indică o inadaptație profundă la responsabilitatea funcției. Un lider absent chiar și atunci când este prezent, incapabil să transmită mesaje relevante, nu poate deține rolul pentru care a fost ales.
„Lipsa reacției în chestiuni precum relația cu Groenlanda și America devine o non-poziție”
Expertul a subliniat că, în privința relației cu SUA și cazul Groenlanda, pozițiile declarate de președinte sunt lipsite de conținut și nu transmit angajamente ferme sau mesaje clare. România trebuie să aibă o poziție bine definită și coerentă, conform principiilor fundamentale ale dreptului internațional, precum inviolabilitatea frontierelor și respingerea folosirii forței.
- Declarația de la Davos a lui Trump, referitoare la alegeri libere și corecte, trebuie interpretată cu pierdere, deoarece nu face referire directă la România. Totuși, faptul că subiectul alternează pe scena internațională riscă să afecteze credibilitatea României și vulnerabilitatea democrației noastre.
Rolul consilierilor prezidențiali și posibilitatea de a valorifica aportul lor
De asemenea, specialistul a comentat despre importanța consilierilor în formularea politicilor externe și despre relația uneori tensionată dintre Nicușor Dan și aceștia. În opinia sa, numărul exact și calitatea personalului de consiliere sunt mai puțin relevante decât capacitatea acestora de a oferi analize strategice valoroase și de a influența deciziile importante.
„Problema reală nu o constituie numărul consilierilor, ci relevanța și experiența lor. Chiar dacă președintele nu manifestă interes sau nu poate valorifica ideile, mecanismul devine decorativ. Implicarea limitată în politica externă reflectă, în mod natural, limitele liderului ales.”
Refuzul de a accepta invitația la Consiliul pentru Pace propus de Trump
Analistul apreciază că refuzul lui Nicușor Dan de a se alătura inițiativei lui Donald Trump pentru Crearea unui Consiliu pentru Pace are și o justificare solidă. În opinia sa, această organizație pare mai mult o manifestare de orgoliu personal al fostului președinte american decât o structură cu reală impact și claritate în cadrul securității globale.
Această inițiativă, chiar dacă are componentă instituțională, manifestă o neclaritate a scopurilor și mecanismelor, concentrându-se mai mult pe mărirea autorității lui Trump decât pe funcționalitatea organizației. În aceste condiții, reacția de prudență și temporizare a României este justificată, mai ales în contextul cheltuielilor și angajamentelor majore implicate. Conviețuirea cu riscurile acestei inițiative trebuie evaluată cu atenție.
Recomandările autorului:
- Nicușor Dan, absent de la Davos. Opinia lui Ștefan Popescu: Ignorarea forumului denotă o problemă de personalitate
- Escaladarea conflictului cu avioanele elvețiene ne avertizează asupra riscurilor dacă Nicușor Dan rămâne președinte
- România după un an cu Donald Trump președinte SUA. Ce efecte directe s-au resimțit pentru români
Lasă un răspuns